Ada Roseti despre ce programe TV le plac românilor

Chiar dacă suntem tentați să credem că telespectatorii români se dau în vânt după cancanuri și telenovele, Ada Roseti, director de Programe Discovery Networks Europa Centrală și de Est, ne spune că, de fapt, românii se dau în vânt după mister, divertisment inteligent și după fotbal. Află din interviul de mai jos ce programe tv le plac românilor, la ce ne vom uita în această primăvară la tv sau ce provocare i-au adresat românii lui Bear Grylls.

 

Care sunt preferințele telespectatorilor? Ce programe TV le plac românilor? S-au schimbat aceste preferințe în ultimii 10 ani, să zicem? Dacă da, cum anume?

 În ultima vreme, când vorbim despre tipurile de programe difuzate de Discovery Channel, le încadrăm în câteva categorii clare: supraviețuire, turbo, inginerie, știință etc. Cum echipa pe care o coordonez se ocupă de canalul Discovery, alături de alte câteva canale, în mai multe țări din Centrul și Sud Estul Europei, am ocazia să văd în ce fel preferințele publicului diferă de la o țară la alta și de la un an la altul.

Provocare pentru Bear Grylls, lansată de români: să supraviețuiască o lună cu salariul minim pe economie

Acum zece ani, românii erau pasionați de pop-science, de emisiuni de tip Mythbusters. A urmat faza ”survival” și Bear Grylls. Îmi amintesc de un concurs internațional în care fanii îi propuneau lui Bear condiții în care să încerce să supraviețuiască și țin minte că România a fost una dintre țările cele mai active. Au fost și propuneri serioase, dar și unele satirice, de pildă ”să supraviețuiască o lună cu salariul minim pe economie”. Acum, preferințele fanilor români ai Discovery Channel sunt mai diverse și includ emisiuni despre mașini, dar și emisiuni de aventură sau inginerie. Dar portofoliul Discovery nu înseamnă doar Discovery Channel, ci și TLC, Animal Planet și, de mai bine de doi ani, Eurosport 1 și 2. Acolo fotbalul rămâne rege și aici mă refer la campionate premium precum Premier League sau Bundesliga, urmat de tenis, snooker și ciclism.

În ce constă munca ta de director de programe TV?

Îmi place să cred că, dacă aș reuși să fac ceea ce îmi propun, munca mea de director de programe ar fi foarte simplă: aș sta și m-aș gândi la viitorul industriei de mass media și, în măsura în care ar fi posibil, aș testa diferite soluții la problemele cu care se confruntă domeniul meu de lucru în acest moment și în această zonă a lumii. Ce îmi propun este să am o echipă de oameni bine pregătiți, care să fie nu doar foarte competenți profesional, ci și foarte bine ”armonizați” în cadrul grupului în care lucrează. Cred despre colegii mei că fiecare e mai bun în domeniul lui de activitate decât aș putea fi eu vreodată și mai cred că rolul meu e să le dau tot sprijinul pentru a se dezvolta profesional și personal. Cum încă nu am ajuns la momentul în care să stau și să mă gândesc doar la viitor, rolul meu e să mă asigur că prioritățile sunt urmărite, că brandurile sunt dezvoltate și că, la finalul fiecărei zile, fiecare putem spune că am făcut ceva interesant și util în ziua respectivă.

Ce îți place cel mai mult la ceea ce faci? Dar cel mai puțin?

Cel mai mult îmi place lucrul cu oamenii și cu ideile. Îmi place să rezolv probleme. Fiecare proiect nou pe care îl avem, fie că e vorba de lansarea unui nou program sau de integrarea unui nou portofoliu de canale, îl văd ca pe o problemă și o provocare și mă pasionează tot procesul implicat în luarea celei mai potrivite decizii.

Cel mai puțin îmi place să fac prezentări în Powerpoint

Am depășit de multă vreme prima capcană a utilizatorului de Powerpoint, cea în care acorzi mai mult timp formatului decât conținutului. Dar chiar și astăzi, când știu să îmi pregătesc prezentările mai întâi la nivelul conținutului, tot cred că îmi pierd prea mult timp cu aranjatul lor, cu căutatul fonturilor și al imaginilor, așa că, dacă pot să externalizez partea asta, o fac.

La ce noutăți să ne așteptăm în această primăvară pe canalele TV din grupul Discovery?

Pentru anul acesta planurile sunt foarte mari. Am început, după o tradiție pe care fanii Discovery o cunosc deja, cu programe noi din zona „căutătorilor de aur”, cu sezoane noi din Goana după Aur. Vom aveam în continuare programe despre mașini, cu un nou sezon din Mașini pe Alese. Bear Grylls revine chiar din luna martie cu un nou sezon din Insula lui Bear Grylls, în care, de data asta, bărbații se întrec cu femeile într-o luptă pentru supraviețuire. Dar avem și programe noi, precum Roata supraviețuirii, în care testăm limitele a șase temerari, care sunt nevoiți să supraviețuiască în șase zone extreme din America de Sud. Nu vom abandona cauza diversității ecologice, așa că vom continua cu o serie de emisiuni despre impactul existenței oamenilor asupra vieții pe Pământ. La începutul lui martie, am difuzat un documentar de două ore despre viața cimpanzeilor din Uganda.

Interes crescut pentru investigațiile criminaliste

Și pentru că am remarcat un interes în creștere pentru un nou gen, acela axat pe investigațiile criminale, tot în martie vom difuza Este nevinovat OJ Simpson. Dovezile lipsă pe Discovery Channel. În aprilie, Idris Elba se va întoarce într-un nou serial – Idris Elba, luptător profesionist. După succesul lui ”Harley & the Davidsons” anul trecut, în toamna asta vom difuza un nou serial bazat pe fapte reale: Manifesto (titlu în curs de definitivare) – este povestea polițistului care a avut un rol crucial în prinderea lui Ted Kaczynski, cunoscut ca Unabomber, și care a adus în atenție rolul profiler-ilor in rezolvarea cazurilor criminale. Sam Worthington va juca rolul agentului FBI Jim Fitzgerald, Paul Bettany va juca rolul lui Ted Kaczynski, iar în alte roluri vor mai apărea Chris Noth și Keisha Castle-Hughes.

Chiar dacă publicul Unica este unul majoritar feminin, nu pot să nu amintesc din nou despre Eurosport, care trece printr-o perioadă foarte intensă, chiar înaintea Jocurilor Olimpice de la PyeongChang din 2018. Pe toată durata acestui an, îi vom surprinde plăcut pe fanii sportului cu o mulțime de materiale speciale despre performanțe ale campionilor olimpici, imagini pe care mulți dintre noi nu le-am văzut niciodată și care ne dau o cu totul altă dimensiune a fenomenului olimpic de-a lungul timpului, pregătind astfel mobilizarea noastră de forțe din perioada Jocurilor Olimpice 2018-2024.

Sunt planificate să fie difuzate și producții realizate în România? Se lucrează în prezent la vreo asemenea producție?

Anul trecut am avut trei producții filmate în România, începând cu Dezastrul din Colectiv și terminând cu Cea mai bună cină de Crăciun. Cea mai importantă a fost însă miniseria Harley & the Davidsons, pentru care România a fost aleasă de către echipa de producție din SUA pentru calitatea serviciilor de filmare prestate aici. Noua miniserie filmată de Discovery, Manifesto, despre care vă vorbeam mai devreme, se filmează în Statele Unite, pentru că evenimentele de acolo sunt prea recente pentru a nu se folosi locațiile reale în care s-au petrecut. În acest moment nu avem în producție nici un serial în România, dar asta nu înseamnă că nu există planuri în această direcție. Și, dacă aveți idei pentru seriale care să se potrivească genurilor difuzate pe canalele noastre și care să fie de interes nu doar pentru români, ci pentru spectatorii noștri din toată lumea, puteți să ne scrieți pe pagina noastră de Facebook, Discovery România sau pe formularul de pe website, www.discovery.ro.

Cât de diferite sunt preferințele românilor față de cele ale altor țări din regiune?

Dacă ar fi să privim de la Est spre Vest, preferințele se schimbă de la un pol la altul. Astfel, rușii ar vrea să vadă numai programe educative, pentru că dorința de a-și îmbunătăți viața prin educație e foarte puternică. Pe măsură ce te îndrepți către Centru și Vestul Europei, oamenii vor divertisment. Au o bază educațională sănătoasă sau sunt mulțumiți cu ce au și vor mai degrabă să urmărească ceva care să-i distreze, să-i ajute să evadeze, fiind în același timp conștienți că ceea ce urmăresc e corect. Își doresc acest tip de program de nonficțiune cu valențe informaționale, dar care este, în primul rând, divertisment. Asta este valabil și în SUA. Noi suntem undeva la jumătatea acestei axe. Bulgarii sunt foarte asemănători cu noi, în timp ce slovenii sunt foarte mulțumiți de această variantă a informațiilor îmbrăcate în haine de divertisment. La fel si telespectatorii din Ungaria sunt foarte confortabili cu reality-show-urile.

Sunt voci care spun că producțiile Discovery nu mai sunt ca acum câțiva ani, când erau mult mai științifice. Au dreptate? Cum ne explici această orientare mai frivolă, să zicem, a postului?

Programele Discovery nu mai sunt atât de evident educaționale, și asta pentru că formatele emisiunilor s-au schimbat. Persoanele care spun că Discovery nu mai face documentarele pe care le făcea înainte se uită totuși cu plăcere la programele despre supraviețuire. Or, în emisiunile de supraviețuire, nu mai avem un domn care stă la o catedră, avem un tânăr care se aruncă din elicopter și face baie în copcă; arată, nu doar povestește. E o schimbare foarte importantă de percepție – Discovery și toate celelalte canale din domeniul ăsta nu mai predau, nu mai vorbesc de la înălțimea expertului cu studii universitare către publicul care nu știe atât de mult. Dacă am personifica brandul Discovery Channel, acesta ar fi fanul extrem de curios și pasionat. Astfel, implicarea emoțională în emisiunile de supraviețuire este extraordinară. Și aici nu vorbesc doar de Bear Grylls, ci și de Ed Stafford, care a plecat în diverse zone și a stat și s-a filmat singur. Când a plecat în Amazon, nu știa nimeni dacă se mai întoarce vreodată.

Au existat anumite emisiuni sau genuri de emisiuni care, pur și simplu, nu au fost gustate de publicul de la noi?

E foarte greu de vorbit de publicul din România ca și cum ar fi un grup unitar, cu gusturi comune. Sunt persoane care adoră emisiunile cu licitații și persoane care nu le suportă. Sunt voci care cer revenirea emisiunilor despre cel de-Al Doilea Război Mondial, așa cum sunt cei care ar dori mai multă știință și educație. Deciziile noastre legate de ce programe punem în grilă și ora la care le difuzăm sunt determinate în principal de datele de audiență. Așa că, dacă nu vedeți mai multe programe vechi, e pentru că, atunci când le-am redifuzat, nu au avut succesul scontat. Dar da, au existat emisiuni care au avut mai puțin succes la noi decât în alte țări. E cazul O pradă mortală, de exemplu, pe care probabil spectatorii români nu l-au gustat, pentru că pescuitul de crabi nu e ușor de înțeles la noi în țară.

Ai lucrat în radio, în televiziune, ai colaborat cu aproape toate tipurile de media de la noi, iar jobul actual tot de media este legat… Dacă nu ai face ceea ce faci acum, ce altă meserie ți-ar fi plăcut să ai?

Dacă înțeleg bine întrebarea, ar trebui să aleg ceva care nu are legătură cu mass media. În cazul ăsta, răspunsul e simplu: aș fi profesor. Părinții mei sunt profesori, sora mea a fost profesoară o vreme, pentru asta mă pregăteam acum mulți ani, când am început să lucrez la radio. Asta am făcut, printre picături, o perioadă din viață. Și, dacă aș fi mai curajoasă și aș avea pregătirea pedagogică necesară, aș aplica pentru o poziție la Teach for Romania. Sau, poate, m-aș apuca de doctoratul despre care tot vorbesc despre câțiva ani, în tehnici de comunicare a științelor către publicul larg. Dar asta din urmă nu se pune, nu-i așa? Pentru că e tot legată de mass media…

Foto: The Bucharest’s

S-ar putea să te intereseze și:

Bear Grylls a fost concediat de Discovery

Matthew McConaughey, în “Goana după aur” din 3 februarie 2017

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Femei de carieră

FII PRIMA CARE AFLĂ

...tot ce trebuie să știe o femeie specială, ca tine

Abonează-te la newsletterul Unica și primești imediat un e-book GRATUIT
cu tendinte in lifestyle 2018: nutritie, sport, design, si social media!

Vă recomandăm: