Simona Gherghe a povestit în mediul online un episod traumatizant din copilăria ei. Jurnalista spune că a fost abuzată fizic și psihic de profesorii de sport din școala unde a învățat.
Într-o postare pe blogul personal, prezentatoarea de știri de la Antena 1 a povesit că în copilărie își dorea să devină gimnastă. Idolul său era, evident, Nadia Comăneci, iar ea visa să-i calce pe urme.
Simona Gherghe, despre abuzurile în timpul orelor de gimnastică
Doar că acest lucru nu a fost posibil. Simona Gherghe povestește ororile prin care a trecut în timpul orelor de gimnastică. Și spune că a existat un moment în care a fost lovită puternic de profesorul de sport pentru că nu a făcut corect șpagatul.
”Toată copilăria mea mi-am dorit sa fiu Nadia. În jocurile noastre, noi, fetele ne băteam pentru rolul ei. Iar când am împlinit vârsta de școală, părinții mei, martori ai acestei pasiuni, m-au dat la o clasă specială de gimnastică. Asta însemna antrenamente zilnice. Si, în fiecare dimineață, de la 8 la 9, balet.
Și prima oră de balet. În sală, antrenorul de gimnastică, domnul Radu, si balerina, doamna Balog. (Interesant, acum îmi dau seama că așa le-am zis dintotdeauna: domnul și doamna, într-o epocă în care toți erau tovarăși…). Era prima întâlnire și, ca să ne verifice aptitudinile, ne-au pus sa facem șpagatul. Nu mi-a ieșit așa cum ar fi trebuit și m-am așezat, cu picioarele depărtate, într-o imitație stângace. Profesorul Radu m-a vazut, s-a apropiat și m-a lovit cu pumnul în spate. O lovitură atât de puternică, încât o simt și acum pe șira spinării. – Aici nu ne relaxăm!”, a scris Simona Gherghe pe blogul său.
Povestea jurnalistei merge mai departe cu dezvăluiri și mai strigătoare la cer. Simona Gherghe a mai precizat că întregul coșmar a durat doi ani. În tot acest timp, agresiunile au continuat, iar ea a trecut printr-un adevărat chin.
Vedeta de la Antena 1 a relatat că a fost bătută cu o scândură de profesoara de balet.
”Tot ce-a urmat a fost un coșmar. Simpla prezență în sală a acelui om mă paraliza. Și nu îndrăzneam să le spun nimic alor mei, pentru că eu îmi dorisem să fac gimnastică. Într-o zi, de frică, am făcut spasmul plânsului. M-am prăbușit, horcăind sufocată, pe o saltea. Sala avea un balcon, de unde domnul Radu supraveghea antrenamentele. Ca să-mi treacă, mi-a aruncat de acolo, de sus, un cubuleț de ciocolată. Cam cum arunci unui câine care nu se mai oprește din schelălăit un colț de pâine. Am știut, atunci, că n-o să fiu niciodată Nadia.
„Mă bătuse cu o scândură!”
Chinul copilăriei mele a durat vreo doi ani. Până într-o zi, când am venit acasă cu picioarele vinete. Profesoara de balet, doamna Balog, o unguroaică a cărei singură plăcere era să ne jignească îngrozitor, mă bătuse cu o scândură, pentru că nu executasem corect nu știu ce mișcare… Părinții nu m-au mai lăsat să merg la antrenamente. Așa mi-am încheiat cariera sportivă. Am o singură amintire palpabilă, de atunci. Un articol, în Flacăra Iașului, de prin ’84, în care eram menționată ca rezervă a lotului județean de gimnastică ritmică. A fost, de altfel, și cea mai mare performanță.”, a adăugat Simona Gherghe.