Masterchef Florin Dumitrescu: „Acasă nu aş avea curajul să comentez”

De Libertatea pentru femei pe

L-aţi văzut în celebrul show de televiziune „MasterChef”. Florin Dumitrescu (24 de ani) e unul dintre cei trei juraţi şi ne-a lăsat să îl descoperim mai bine.
Ai devenit dintr-o dată un fel de vedetă naţională. Cum ai perceput această atracţie bruscă a celor din jur?
La început, mă simţeam ciudat, pentru că nu ştiam cum să reacţionez, dacă să bag capul în pământ când se uită lumea la mine sau să merg cu pieptul în faţă. (râde) Este ciudat să vezi că tu eşti acelaşi, dar oamenii din jurul tău îşi schimbă atitudinea faţă de tine. Acum m-am obişnuit. Merg cu căştile în urechi şi îmi văd de drumul meu.

În show, te-a impresionat în mod deosebit vreun concurent?

M-a impresionat Doru Şerban, păcat că a ieşit la proba oului şi nu a ajuns în bucătăria „MasterChef”. Sisoko este incredibil de pasionat şi dă totul din el în bucătărie. Mă impresionează toţi, în felul lor. Toţi cei rămaşi în concurs sunt foarte buni.

„De calitate” înseamnă şi „scump”, în ce priveşte mâncarea?

În niciun caz. De calitate poate fi orice, inclusiv o supă de morcovi. Ce este scump, implicit este exclusivist, iar gusturile rafinate le recunosc mai uşor cunoscătorii. Ficatul de gâscă poate plăcea sau nu. Cei care îl gustă, pentru prima oară, neavând un standard de gust, o amintire de care să se lege, pot spune că nu este pe placul lor. În ceea ce priveşte bucătăria, la fel ca şi în multe alte domenii, românii sunt extrem de creativi şi inventivi.

Care a fost cel mai flatant compliment pe care l-ai primit pentru preparatele tale?
Toate complimentele au fost extrem de flatante. Pornind de la clienţi fideli sau noi, vedete internaţionale sau politicieni, până la cei dragi sau critici de restaurante. Toate complimentele au însemnat enorm pentru mine atunci când le-am primit.

Mulţi concurenţi din show sunt aproape umiliţi. Ai avea curajul să participi la un concurs similar, doar că în altă ţară?
Normal că aş participa! Sunt certaţi pentru gafele lor, tocmai pentru a deveni mai buni, pentru a se autodepăşi. Iar în momentul în care mai trec o etapă, satisfacţia lor este cu atât mai mare. Ei evoluează de la o probă la alta şi, de multe ori, se surprind chiar şi pe ei înşişi.

Ai lucrat în străinătate. Ai mai repeta experienţa?
Bineînţeles! Am învăţat foarte mult în experienţa din Italia şi aş repeta-o oricând. Când m-am întors acasă, aveam o altă mentalitate, o disciplină de lucru şi sute de reţete memorate. Orice bucătar trebuie să treacă şi prin experienţa unei bucătării într-o altă ţară. Dacă au posibilitatea, o recomand.

Ai cucerit vreo femeie cu o reţetă delicioasă?
Am cucerit-o pe iubita mea cu un desert care îi poartă şi numele.

La tine acasă cine găteşte? Eşti la fel de critic ca şi în concurs?
Contrar aşteptărilor, eu nu gătesc acasă, pentru că iubita mea găteşte al naibii de bine. Nu sunt critic acasă, atâta timp cât mâncarea este gustoasă. Şi, oricum, nu aş avea curajul să comentez, aşa cum o fac în emisiune. (râde) De regulă, nu sunt pretenţios la mâncare, vreau doar să fie gătită corect.

Care a fost cea mai inedită reţetă pe care ai pregătit-o?

În momentul în care am schimbat reţeta de melci din restaurantul unde lucram, am introdus o reţetă creată de mine, după îndelungi testări şi combinaţii. Clienţii restaurantului erau foarte încântaţi de gustul nou şi de cremozitatea sosului! Rezultatul? S-a umplut restaurantul, seară de seară!

Ce îţi place să (nu) mănânci în general?
Îmi place absolut orice, ador mâncarea! Totuşi, nu pot tolera gusturile amare: andive, radicchio, grepfrut.

În copilărie, ce preferai şi ce ai gătit prima dată?

Îmi prăjeam cartofi şi ouă ochiuri, până să mă angajez în bucătărie. De mâncat, mâncam orice, inclusiv legumele din supă.

Pentru cine ar fi o adevărată onoare să găteşti?
Aş fi vrut să gătesc pentru naşii mei de botez, dar, din păcate, nu mai sunt printre noi! Ar fi fost cea mai mare onoare pentru mine!

Ca o concluzie: fericirea trece prin stomac?

Fericirea trece ŞI prin stomac.

► NU POT TRĂI FĂRĂ…

…bucătărie
„Este totul pentru mine! Îmi place ceea ce fac şi dacă aş fi obligat să mă las de meseria asta, o parte din mine ar muri.”
…telefon
„Sunt dependent de obiectul ăsta. Îl folosesc toată ziua şi nu mă despart de el niciodată, mai ales că în telefon am şi foarte multe reţete memorate.”
…cei dragi
„Familia şi iubita mea sunt oamenii în care am încredere că vor fi lângă mine, indiferent de împrejurări. Îi iubesc foarte mult.”

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro