Ilie Bolojan cere „salarizare parțială” pentru magistrații care își suspendă parțial activitatea. „Altfel, nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români”

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne până pe 8 octombrie pronunțarea asupra obiecțiilor de constituționalitate privind patru legi din pachetul legislativ pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii septembrie. Printre acestea se află și controversatul proiect de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, o inițiativă care a generat proteste în rândul instanțelor și tensiuni politice în coaliția de guvernare.

Reforma pensiilor speciale, între austeritate și independența justiției

Proiectul guvernamental prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat legea la CCR, invocând riscuri asupra independenței magistraților și încălcarea principiilor constituționale precum neretroactivitatea și securitatea juridică.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că această reformă este esențială pentru respectarea angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru reducerea cheltuielilor bugetare. „Nu am spus că îmi dau demisia. Am vorbit despre o problemă de legitimitate. Să așteptăm decizia Curții și vedem apoi”, a afirmat Bolojan într-un interviu acordat postului Prima TV.

Citeşte şi: Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat care sunt proiectele ce nu vor mai fi finanțate de stat

Citeşte şi: Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul după 100 de zile de guvernare: „Avem niște probleme”

Citeşte şi: Cine este Ioana, iubita lui Ilie Bolojan. Cu ce se ocupă și de cât timp sunt împreună

Citeşte şi: Cine este și cum arată fosta soție a lui Ilie Bolojan. Premierul și Florentina Bolojan au divorțat după 20 de ani de căsnicie

Magistrații protestează, procesele se amână

În semn de nemulțumire față de proiectul legislativ, magistrații din numeroase instanțe din țară au suspendat parțial activitatea, soluționând doar cauzele urgente. Premierul Bolojan a criticat această formă de protest, afirmând că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public”.

El a cerut ministrului Justiției să inițieze un dialog cu magistrații și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), subliniind că „toate instituțiile trebuie să asigure un serviciu public decent, din respect pentru cetățeni”.

Presiuni politice și scenarii de criză

Decizia CCR este așteptată cu maximă atenție, întrucât un eventual verdict de neconstituționalitate ar putea afecta stabilitatea Guvernului. Potrivit Jurnalul, liderii USR au făcut apeluri directe către judecătorii CCR, invocând faptul că aceștia au fost numiți cu sprijinul actualei majorități parlamentare. Dominic Fritz, președintele USR, a declarat: „Dacă acești judecători care au primit recent încrederea colegilor consideră că ce face acest guvern nu este constituțional, cred că este foarte greu de continuat”.

Analistul politic Bogdan Chirieac a calificat amânarea deciziei drept „un act iresponsabil”, avertizând că „efectele acestei amânări sunt catastrofale. Procesele se amână, iar consecințele asupra economiei reale sunt grave”.

Verdictul din 8 octombrie: un test pentru reforme și credibilitate

CCR va trebui să decidă dacă legea privind pensiile speciale respectă principiile constituționale. În funcție de verdict, Guvernul Bolojan ar putea primi un impuls politic sau, dimpotrivă, să se confrunte cu o criză de legitimitate. Reforma este considerată un jalon-cheie în relația cu Comisia Europeană, iar amânarea deciziei transmite un semnal ambiguu privind capacitatea României de a implementa reforme dificile într-un context economic tensionat.