Tendinita – ce este, cum se tratează şi cum se previne

Tendinita apare, cel mai frecvent, la persoane active, tinere, la sportivi de performanţă, dar şi la persoane în vârstă, ca urmare a procesului de îmbătrânire. Află mai multe despre această afecţiune, cauzele ei, tratament şi prevenţie.

Ce este tendinita

• tendonul este o bandă de ţesut fibros ce leagă muşchiul de os. Cu toate că este de consistenţă dură, tendonul este flexibil şi elastic, permiţând mişcarea şi contractările bruşte, fără ca muşchiul să fie afectat. Prin intermediul tendonului, forţa dezvoltată de contracţia musculaturii scheletale este transmisă la oase şi articulaţii, producând mişcările de zi cu zi (mers, sărit, ridicat etc.).
• tendoanele sunt de multe forme şi mărimi, de la dimensiuni foarte mici (tendoa-nele degetelor), până la foarte mari (tendonul lui Achile – cel de la încheietura călcâiului).
• tendinita apare, cel mai frecvent, la persoane active, tinere, la sportivi de performanţă, dar şi la persoane în vârstă, ca urmare a procesului de îmbătrânire.

Care sunt simptomele de tendinită

• ca multe alte boli osteoarticulare, şi în cazul tendinitei durerea este primul şi principalul semn; ea apare la mişcare, la apăsarea punctului de inserţie a tendonului respectiv pe os, la folosirea musculaturii din zona respectivă etc.; durerea poate fi continuă sau poate apărea doar la efort
• din cauza durerii va apărea şi imposibilitatea de a efectua mişcările ce folosesc acel tendon
• mai rar, zona respectivă poate fi umflată şi inflamată, în funcţie de cât de superficial este tendonul (superficial â tendon aflat mai la suprafaţă, caracteristică a persoanelor slabe).

Cum se pune diagnosticul de tendinită

• examenul fizic al pacientului este, în general, suficient
• la examinare se urmăresc caracteristicile durerii (când, cum şi unde apare), punctele sensibile la palpare şi semnele de inflamaţie (roşeaţa, căldura şi durerea locală)
• analizele suplimentare – cum ar fi radiografiile, RMN-ul sau ecografia – se fac în mod obişnuit, dar cu scopul de a afla dacă nu cumva există alte afecţiuni ce mimează simptomatologia unei tendinite, cum ar fi o fractură, o bursită etc.

Momentul care i-a schimbat destinul Oanei Roman. Avea 13 ani când s-a întâmplat! 'M-am îngrăşat 25 de kg în 2-3 luni'

Recomandarea zilei

Principalele cauze

• cea mai frecventă este folosirea în exces a articulaţiei, având drept consecinţă uzura tendoanelor, aşa cum se întâmplă în practicarea multor sporturi
• leziunea poate să apară după o mişcare bruscă, violentă sau în timp (progresiv), prin mişcări repetate, solicitante pentru acel tendon
• rareori se întâmplă să existe cauze anatomice care nu lasă tendonul să alunece lin pe planurile adiacente, favorizând, astfel, inflamaţia
• cele mai afectate tendoane sunt cele cu un deficit de vascularizare, situaţie în care sângele nu poate asigura necesarul de oxigen şi substanţe nutritive, astfel că ţesutul este mai predispus la injurie (leziune) şi, de asemenea, la o vindecare precară; acestea sunt tendoanele de la nivelul: încheieturii mâinii, călcâiului (tendonul lui Ahile), genunchiului (tendonul patelar), umărului, cotului (apare, de predilecţie, la jucătorii de tenis, în partea laterală).

Cum se previne tendinita

• întărirea musculaturii prin sporturi adecvate
• se evită solicitarea în exces a anumitor zone şi traumatismele
• repaus o anumită perioadă
• protejarea tendoanelor respective, când sunt solicitate intens, prin metode ortopedice (bandelete, fese elastice, orteze etc.)
• dietă echilibrată bogată în minerale, vitamine cu evitarea exceselor alimentare
• evitarea creşterii în greutate (obezitatea).

Zodia căreia i s-ar putea schimba viața în decembrie! Mihai Voropchievici a făcut un anunț neașteptat! Cine sunt NOROCOȘII zodiacului

Recomandarea zilei

Remedii clasice pentru tendinită

• repaus şi protejarea zonei respective; cu toate că repausul este necesar pentru vindecare, oprirea completă a activităţii nu este benefică, deoarece, în zona respectivă, se atrofiază musculatura, fapt ce favorizează reapariţia tendinitei. În concluzie, trebuie diminuată folosirea tendonului, dar nu întreruptă în totalitate
• antiinflamatoare administrate oral (ibuprofen, cerebrex, meloxicam, diclofenac) şi local, prin aplicări uşoare
• injecţii cu glucocorticoizi
• fizioterapie
• foarte rar este nevoie de intervenţie chirurgicală.

Remedii naturiste

• gheaţă aplicată local
• este indicată aplicarea ei nu direct pe piele, ci înfăşurată într-un prosop; ajută la scăderea inflamaţiei şi a durerii
• acupunctură
• reflexoterapie
• masaj terapeutic
• repaus parţial
• masaj cu gheaţă
• tratament fitoterapeutic
castan sălbatic
• se foloseşte pulberea de scoarţă sau coajă de la castane; se prepară un decoct – la 250 ml apă se adaugă 1 lingură din pulberea de scoarţă sau coajă, se fierbe 3-4 minute, se răceşte, se aplică comprese cu lichidul obţinut şi răcit; acestea aplică zilnic, până la vindecarea afecţiunii
pecetea lui Solomon
• se foloseşte rădăcina; o lingură de rădăcină mărunţită, proaspătă, se fierbe în 300 ml apă, până când se trasnformă într-o pastă de consistenţă moale; se poate adăuga untură topită, se omogenizează cu o lingură de lemn pe baie de abur, timp de 60 minute, se strecoară şi se amestecă până la răcirea completă; se aplică uşor pe zona afectată, de 1-2 ori pe zi, până la trecerea afecţiunii
argilă
• se dizolvă în infuzie de mentă: infuzie din 1 linguriţă frunze de mentă la 250 ml apă clocotită, se infuzează timp de 15 mi-nute, se strecoară, se răceşte, se adaugă argilă până când se ob-
ţine o pastă (ca o ciulama); cu această pastă se pot face aplicaţii – cataplasme, direct pe piele, în zona afecţiunii, sau se poate întinde în strat subţire, pe o pânză curată, şi se aplică cataplasma pe zona afectată; se fac aplicaţii de 2-3 ori pe zi, până când se vindecă complet tendinita.
Foto: Shutterstock