Cine a fost Galileo Galilei

Celebrul italian Galileo Galilei, unul dintre cei mai mari savanți ai lumii, a avut un destin crucial, care a schimbat cursul istoriei și fundamentele științei. Numeroși tineri învățăcei folosesc și în zilele noastre expresia revoluționară a lui Galileo Galilei: ”Eppur si muove!” – ”Și totuși se mișcă!”

Cuprins

1 Copilăria și studiile
2 Pasiunea pentru matematică
3 Viața personală, complicată
4 Galileo Galilei și cercetările astronomice
5 Ultimii ani de viață și recunoașterea teoriilor sale
6 Galileo Galilei, savantul care a pus Pământul pe harta cerului

Fizicianul englez Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, spunea despre Galileo Galilei: „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.”

Întreaga lume științifică îl consideră pe Galileo ”părintele fizicii”, ”părintele astronomiei moderne” și chiar ”părintele științelor moderne”. Teoriile lui revoluționare, geniul profund cu care a analizat și studiat universul, capacitatea lui de analiză, cu mult peste teoriile timpului său, au deschis o cale nouă pentru dezvoltare în diverse ramuri ale științei.

Galileo Galilei a fost vocea puternică din Italia care a susținut că Soarele se află în centrul universului, iar Pământul și diverse planete se învârt în jurul său, spre deosebire de majoritatea astrofizicienilor din acele timpuri care considerau că Soarele se învârte în jurul Pământului.

E oficial! Adela Popescu se întoarce pe micile ecrane! Cu cine a semnat vedeta de la PRO TV și unde o vom vedea

Recomandarea zilei

Printre realizările sale notabile se numără îmbunătățirea telescopului, observații ale corpurilor cerești, experimente asupra corpurilor în cădere, inerția, formularea legilor mișcării și dezvoltarea unei noi metode științifice bazate pe experiment și observație. Drept urmare, nu ne surprinde faptul că Galileo Galilei este considerat ”părintele” științelor moderne care au avut o bază de plecare solidă în cercetările și experimentele sale.

Copilăria și studiile

Galileo Galilei s-a născut în Pisa, pe data de 15 februarie 1564. A fost fiul unui cântăreț și compozitor celebru în zilele sale, Vincenzo Galilei. Galileo a fost primul dintre cei șase copii ai lui Vincenzo și Giulia Ammannati. Numele lui complet era Galileo di Vincenzo Bonaiuti de’ Galilei.

Cine este Dorin Mateiu, supranumit „Regele mezelurilor din Transilvania”, miliardarul alături de care Simona Halep a fost surprinsă în Mykonos. Ce diferență de vârstă este între ei și ce avere are, de fapt, afaceristul

Recomandarea zilei

Pe când împlinea 8 ani, tatăl său s-a hotărât să se mute în Florența, unde spera să aibă câștiguri mai bune și unde avea majoritatea rudelor. Galileo a fost trimis la Mănăstirea Camaldolese de la Vallombrosa, la 35 km sud-est de Florența, unde avea să înceapă studiile la modul serios.

Influențat de viața religioasă și de studiile creștine, Galileo a fost înclinat inițial să devină preot, dar tatăl său l-a înscris la Universitatea din Pisa pentru a studia medicina.

Galileo nu a manifestat nicio înclinație către medicină și a refuza să continue studiile. În schimb, a descoperit cât de fascinantă este matematica și a studiat intens în particular, deoarece familia nu avea suficiente resurse pentru a-l susține la studii.

Dotat cu o inteligență pătrunzătoare, Galileo a fost un autodidact care și-a dezvoltat din adolescență propriul sistem de studiu. A învățat matematică la un nivel superior și a predat matematică în particular pentru a se întreține. El a perseverat și a ajuns la rezultate atât de bune de unul singur, încât a fost angajat profesor la catedra de matematică a Universității din Pisa, acolo unde nu reușise să fie student din lipsa banilor.

Pasiunea pentru matematică

În anul 1589, la vârsta de 25 de ani, Galileo Galilei devenea profesor de matematică, iar numele său avea să fie tot mai vizibil în lumea academică. Deja scrisese un mic tratat despre mișcarea și echilibrul forțelor, precum și un tratat despre centrii de greutate.

La începutul anilor 1590, Galileo se urcă în Turnul din Pisa și lasă câteva obiecte să cadă liber, demonstrând că viteza în cădere nu este direct proporțională cu greutatea, așa cum susținea Aristotel, deoarece viteza este influențată și de alți factori.

Simplul fapt că a negat teoriile lui Aristotel i-a adus un mare prejudiciu lui Galileo care și-a pierdut catedra din Pisa. În schimb, i s-a oferit catedra de matematică din Padova, unde a predat între anii 1592 și 1610 și unde a continuat să studieze intens viteza, mișcarea și gravitația.

La Universitatea din Padova, Galileo Galilei a predat geometrie, mecanică și astronomie, făcând descoperiri semnificative atât în astronomie și fizică, precum și științele aplicate (de exemplu, rezistența materialelor, îmbunătățirea telescopului).

Viața personală, complicată

Salariul de profesor la universitate era destul de modest, iar Galileo Galilei era nevoit să predea cursuri în particular pentru a-și rotunji veniturile. După moartea tatălui său, l-a luat în grijă pe fratele cel mai mic.

Din cauza situației financiare modeste se pare că nu s-a căsătorit niciodată. În schimb, a avut o relație de lungă durată în urma căreia s-au născut trei copii: fiicele Virginia și Livia și fiul Vincenzo.

În pofida faptului că era un catolic credincios, Galileo a avut o atitudine controversată asupra căsătoriei și nu și-a oficializat niciodată legătura cu Marina Gamba.

Pe fiice nu le-a recunoscut oficial și nici nu s-a implicat în creșterea lor, fiind trimise de copile la mănăstire, unde au devenit călugărițe. Pe băiat l-a recunoscut oficial și l-a sprijinit să studieze.

Galileo Galilei și cercetările astronomice

Pasionat de astronomie, Galileo Galilei a reușit să își construiască un telescop și a reușit să studieze mișcarea lui Jupiter și a sateliților săi. De altfel, el a fost cel care a descoperit cei patru sateliți (luni) ai lui Jupiter. El și-a prezentat descoperirile la Roma, unde a devenit membru al Academiei dei Lincei și totodată astronomul familiei Medici.

În scurt timp, datorită observațiilor astronomice, Galileo s-a convins că Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers. În acele timpuri, dominantă era teoria geocentristă, susținută puternic de biserică. Drept urmare, un cardinal a fost cel care l-a avertizat în mod oficial pe Galilei să renunțe la ideea că Soarele se află în centrul universului deoarece este o erezie periculoasă.

Avertismentul bisericii nu l-a oprit pe faimosul matematician. El a publicat o lucrare intitulată ”Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii” în care pune în scenă un dialog între personaje care reprezentau argumentele heliocentrismului și geocentrismului.

Această lucrare a fost percepută ca o încălcare a avertismentului primit anterior din partea bisericii. Ca urmare, Galileo a fost convocat în fața Inchiziției în anul 1633, fiind acuzat de erezie și de încălcarea interdicției anterioare. Galileo a fost găsit vinovat și a primit o sentință de detenție la domiciliu, care a fost ulterior înlocuită cu o formă de rezidență supravegheată.

În urma procesului, majoritatea lucrărilor sale au fost interzise, iar Galileo a fost marginalizat în comunitatea științifică. Se spune că, la finalul procesului, când a ascultat sentința, Galileo ar fi șoptit pentru sine ”Eppur si muove” – convins fiind că teoria lui este cea justă, iar Pământul se mișcă în jurul Soarelui, spre deosebire de credința generală din acele vremuri când se spunea că Pământul stă nemișcat.

Ultimii ani de viață și recunoașterea teoriilor sale

Procesul intentat de Inchiziție împotriva lui Galilei putea fi încheiat în mod dramatic, eventual cu o condamnare la moarte. Faimosul profesor era deja recunoscut în multe cercuri drept un matematician și astronom strălucit, dar nu era susținut de lumea academică. Multe voci puternice ale vremii, laice și religioase, s-au ridicat împotriva lui. Nimeni nu putea concepe că Pământul se învârte în jurul Soarelui.

Multe secole de-a rândul, până la dezvoltarea instrumentelor astronomice moderne, s-a crezut că Pământul stă fix în centrul universului, iar Soarele și alte planete se învârt în jurul lui. La finalizarea procesului împotriva lui Galilei, savantul avea deja 70 de ani și se confrunta cu probleme de sănătate.

În perioada detenției la domiciliu, și-a continuat munca de cercetare lucrând și scriind despre teoriile sale, dar și-a pierdut treptat vederea din cauza cataractei. Până în anul 1638, faimosul astronom a devenit complet orb, dar acest lucru nu l-a împiedicat să își susțină studiile.

Avea să moară la Arcetri, lângă Florența, pe data de 8 ianuarie 1642, la vârsta de 77 de ani, după o boală care a fost urmată de complicații cardiace și febră. În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat, Galileo a continuat să pledeze pentru modelul heliocentric, contribuind în cele din urmă la acceptarea acestei idei revoluționare.

Abia în anul 1758, Biserica Catolică și-a schimbat poziția, ridicând interdicția de a preda sistemul solar centrat pe Soare. La aproximativ 100 de ani de la dispariția lui Galileo, un număr tot mai mare de cercetători și astronomi s-au convins că avea dreptate. Dar abia în 1992 (după 350 de ani de la moartea lui Galileo) Biserica a recunoscut în mod oficial eroarea făcută și a cerut scuze pentru felul în care a fost condamnat Galileo Galilei pentru descoperirile sale.

Galileo Galilei, savantul care a pus Pământul pe harta cerului

„Am descoperit în ceruri multe lucruri care nu fuseseră văzute înainte de epoca noastră”, susținea însuși Galileo Galilei în 1615. Marele savant italian, cu teoria sa heliocentristă, avea să revoluționeze nu doar astronomia, ci o lume întreagă, transformând concepțiile sociale, științifice și religioase.

Galileo a inventat un telescop performant pentru acele timpuri, cu care a descoperit lunile lui Jupiter, inelele lui Saturn, fazele lui Venus, petele solare și suprafața lunară accidentată. El a descoperit principiul inerției care susține că un obiect rămâne nemișcat, până când este supus unei forțe exterioare.

Cine este pasionat de viața și opera marelui Galileo Galilei, poate vizita Muzeul Galileo din Florența, unde poate studia cea mai mare colecție de instrumente și obiecte personale care i-au aparținut celebrului astronom. Aici se găsesc inclusiv două telescoape inventate de el, care au supraviețuit timpului și care continuă să inspire mințile luminate ale științei.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro