Transfăgărăşanul, raiul serpentinelor

De Unica.ro, pe Ultimul update Marți, 25 mai 2021, 10:23

Drumul care leagă Ardealul de Muntenia are 92 de kilometri, traversează munţii Făgăraş şi atinge cea mai mare altitudine din România, de 2036 de metri, la Cabana Bâlea.

Are 92 de kilometri …
Drumul care leagă Ardealul de Muntenia are 92 de kilometri, traversează munţii Făgăraş şi atinge cea mai mare altitudine din România, de 2036 de metri, la Cabana Bâlea.

Are 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri şi cel mai lung tunel din ţară, de 887 de metri.

Când pătrunzi în tunel, în judeţul Argeş, pot fi 20 de grade, iar când ieşi, în judeţul Sibiu,  temperatura poate atinge 0 grade.

Din cauza serpentinelor, nu poţi merge cu maşina cu mai mult de 40 de kilometri la oră, iar din cauza condiţiilor meteorologice aspre poţi circula doar câteva luni pe an, din iulie până în octombrie.

Peisajele sunt mirifice, parcă încărcate cu frumuseţea sufletelor militare pierdute.Pentru că la construcţia drumului au murit sute de soldaţi, ale căror trupuri au fost pierdute  în avalanşe de zăpadă, de pământ, în explozii sau au căzut în prăpastia celui mai înalt şantier din ţară şi nu au mai fost niciodată găsite.

Construcţia Transfagărăşanului a început în 1974 şi a durat doar patru ani. Extrem de puţin având în vedere că au fost dislocate 3 milioane de tonă de rocă, cu 20 de tone de dinamită.

Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea au fost escavaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră. La o asemenea înălţime, se muncea iarna, când zăpada era atât de înaltă încât te puteai sprijini cu cotul de stâlpul de telegraf.

Înainte nu puteai trece munţii nici măcar călare.

Ideea unei şosele care să traverseze lanţul muntos i-a venit lui Ceauşescu trecând prin comuna Arefu, pe vremea când încă nu era preşedinte. Nimeni nu a crezut atunci că se pot traversa munţii, dar când vine vorba de construcţii socialiste, ce nu se poate face?!

Barajul şi Lacul Vidraru

La capătul sudic al Transfăgărăşanului, Valea Bâlea este străbătută de barajul Vidraru, în formă de arc, unul dintre cele mai mari din Europa, construit pe râul Argeş, la 166 de metri înălţime. Barajul adună apele muntelui pentru a forma lacul de acumulare Vidraru, ce ocupă 900 de hectare la 850 de metri altitudine.

Cetatea Poienari

La patru kilometri de lacul Vidraru se află Cetatea Poienari, locul unde Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor. Cocoţată pe o creastă de munte, la 860 de metri altitudine,  ajungi la ea după ce urci 1480 de trepte zidite în deal.

Unii spun că a fost ctitoria primilor Basarabi sau a lui Negru Vodă, dar nu există date concrete în această privinţă. Alţii cred că este construită pe locul unde a avut loc bătălia d ela Posada în 1330. Cert este că a fost construită în secolul al XIV-lea. |n plus, se presupune că ar fi una dintre sursele de inspiraţie ale lui Jules Verne, care a pomenit-o în „catelul din Carpaţi”.

Valea cu Peşti

Panorama Lacului Vidraru se poate vedea de la cabana Valea cu Peşti. Ai impresia ca esti într-un wallpaper de calculator. Situata pe malul estic, la altitudinea de 870 metri, cabana a fost unul din locurile de protocol folosite de familia Nicolae Ceausescu, mai ales de Nicu care venea aici foarte des. In prezent are 18 spatii de cazare cu 45 de locuri.

Cabana Bâlea

Cabana Bâlea stă impunătoare în mijlocul grandioasei cetăţi de piatră a Făgăraşilor, aşezată pe o peninsulă a celui mai mare lac glaciar de aici, de 4, 6 hectare. De jur împrejur, crestele şisturilor cristaline îmbrăcate în vegetaţie alpină alcătuiesc încă din 1932 Rezervaţia Valea Bâlea, care coboară până la 600 de metri.

Până în 1900, căldarea glaciară a Lacului Bâlea aparţinea ciobanilor care îşi duceau oile la păscut. Puţinii turişti din acele vremuri au încropit patru pereţi din piatră şi i-au acoperit cu jneapăn. Cabana este însă inaugurată în august 1925, după ce este reamenajată de Societatea Carpatină Transilvăneană, prima organizaţie de turism montan din România.

Avea o singură cameră, dar de-a lungul anilor i-au fost adăugate spaţii de cazare în plus. După Revoluţie, în 1995 a fost mistuită de un incendiu. de abia după cinci ani o familie de gospodari saşi din Avrig au cummpărat terenul şi au reconstruit cabana. Unii schiori sunt şi nostalgici după ceaiul din bujori de munte pe care îl primeau de la cabanier gratis, înainte de Revoluţie. Acum se strâmbă la geamurile termopane şi preţurile europene.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=GNmhrxEqqco[/youtube]

 

  • Dacă tot ești în zona Făgărașului, poți face un mic ocol și la Cetatea Făgăraș, un obiectiv turistic de vizitat.
Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!