Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Sida, Parkinson şi epilepsia sunt afecţiunile care îi fac pe cei mai mulţi bolnavi din România să fie marginalizaţi, discriminaţi la locul de muncă, să îndure presiunile făcute de către…
… companie asupra lor, să îndure colegii care îi „sapă” şi până la urmă să fie nevoiţi să demisioneze.
De ce? Pentru că populaţia preferă să „fugă” de acest gen de coleg de serviciu, decât să-i fie aproape. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a realizat în luna august a anului trecut prin un sondaj de opinie referitor la „Fenomenul discriminării în România”.
Din acesta a reieşit că peste 50% din respondenţi consideră că bolnavii infectaţi cu HIV sunt „foarte mult” sau „destul de mult” discriminaţi şi peste 45% declară că sâ€ar simţi inconfortabil dacă sâ€ar afla în preajma unei persoane infectate cu HIV.
Alţi 34% din respondenţi manifestă milă sau compasiune faţă de persoanele infectate cu HIV atunci când sunt rugate să exprime primul gând vizavi de această categorie, iar 20% spun că atunci când se gândesc la persoane bolnave de HIV, le vin în minte cuvinte precum „boală” sau „suferinţă”. Există un procent de 5% din populaţie care asociază acest grup cu teamă sau pericol.
Seropozitivii sunt nevoiţi să muncească la negru
Potrivit conducerii Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, România se confruntă în continuare cu o mare problemă a discriminării şi din păcate momentan, nu se poate face nimic pentru a înlătura acest fenomen. „Atunci când se află între colegi că un angajat este bolnav, există două scenarii: fie atât colegii cât şi conducerea companiei înţeleg situaţia şi o acceptă, lucru rar întâlnit, fie colegii nu acceptă să lucreze în acelaşi birou cu bolnavul, să mănânce cu el sau să-l menţină în grup”, ne-a declarat preşedintele UNOPA, Cristian Roşu.
În acest moment, spune preşedintele UNOPA, conducerea companiei începe să fie presată de către angajaţi şi este nevoită să găsească motive să concedieze bolnavul. „Motivele se găsesc foarte uşor şi de obicei sunt legate de faptul că angajatul nu poate ţine pasul cu sarcinile suplimentare care i se pun în spate sau nu răspunde prompt cererilor conducerii. Aşa, bolnavii ajung să se angajeze la negru”, spune Cristian Roşu.
Bolnavii pensionaţi pe caz de boală primesc lunar sume cuprinse între 400 şi 800 RON (dacă angajatul are vechime mare) şi pentru a se putea întreţine şi a trăi o viaţă decentă, aceştia sunt nevoiţi adesea să se angajeze la negru. Acest tip de angajare nu presupune seturi de analize, carte de muncă sau asigurare de sănătate, iar posturile pe care bolnavii le pot accesa sunt cele de vânzător sau curier.
Cei cu HIV refuzaţi la angajare
O altă problemă pe care o întâmpină bolnavii de HIV este faptul că se lovesc adesea de refuzul angajatorilor de a-i primi în companii. Într-adevăr, spune Cristian Roşu, sunt meserii în care angajatul intră des în contact cu oamenii şi în care bolnavii de SIDA nu pot lucra. Acestea sunt locrui de muncă care presupun lucrul în bucătării, în grădiniţe, şcoli, azile, saloane de întreţinere, armată sau alimentaţie.
Citeşte în continuare despre epilepsie, Parkinson şi declaraţia unui avocat specializat în drept civil.
Epilepsia dă şi ea bătăi de cap bolnavilor
„Mă numesc Alexandra şi am epilepsie. Am descoperit că am această boală la 19 ani. Într-o dimineaţă am avut o criză şi am fost internată două săptămâni. Problema mea este de natură legală, vreau să mă duc la controale şi să fiu supravegheată de un medic specialist dar mă tem că în momentul acela o sa fiu nevoită să îmi declar boala, şi astfel nu voi putea să mă angajez. Întrebarea mea este următoarea: există o bază legală în România care să permită angajatorilor să nu angajeze persoane care suferă de epilepsie, sau care să favorizeze angajaţii în aşa fel încât să nu poată fi concediaţi numai pentru simplu motiv că au epilepsie?”, întreabă Alexandra pe un forum de specialitate.
Din păcate nu, nu există o bază legală, spune Mirela Ghica, avocat specializat pe drept civil, „până în momentul de faţă nu există în România precizată în Codul Muncii o lege care prevede obligaţia angajatorilor de a angaja şi a nu concedia angajaţii care au boli precum HIV, parkinson, epilepsie şi multe altele. O singură lege face referiere la boli profesionale, Legea 319/2006 din Codul Muncii, articolele 33 şi 34, referindu-se la acele boli contactate la locul de muncă şi fără să nominalizeze vreuna dintre bolile menţionate mai sus”.
Avocata mai spune că este clar un act de discriminare neangajarea sau concedierea unui angajat care are o boală ca HIV, epilepsie sau parkinson.
Parkinsonul sau „blestemul lent”
Deşi iniţial boala Parkinson era considerată în România o boală rară, în prezent, studiile efectuate îndeosebi de Asociaţia Antiparkinson cu sprijinul Patronatului Farmaciştilor din România au demonstrat o prelevanţă de 3,3 bolnavi la 1.000 de locuitori. De altfel numărul bolnavilor de parkinson din România, 72.845 este acelaşi cu numărul nevăzătorilor.
Numărul mare al bolnavilor de parkinson de pe glob aproximativ 7,2 milioane a condus în 1997 la decizia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a adopta o Cartă a drepturilor bolnavilor de Parkinson care precizează faptul că guvernele lumii şi Ministerele Sănătăţii din fiecare ţară trebuie să crească sensibilizarea opiniei publice la boala parkinson ca o prioritate de sănătate şi, prin urmare, să reducă stigmatizarea şi să elimine discriminarea împotriva persoanelor cu boala parkinson la locul de muncă.