Bolile cardiovasculare: ce e esențial să știi despre ele

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate și morbiditate în întreaga lume. De aceea „este extrem de important să le cunoști simptomele, dar și metodele de prevenire, mai ales dacă ai avut astfel de afecțiuni în familie“, spune dr Oana Cuzino.

dr Oana Cuzino doc.roDr Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medica­le și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?“ la Pro TV.

Printre cele mai frecvente afecțiuni legate de inimă și de sistemul circulator se numără bolile coronariene – angina și infarctul miocardic –, hipertensiunea arterială și aritmiile cardiace.

Boala coronariană afectează vasele de sânge ale inimii

Boala arterială coronariană apare atunci când alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac este blocată parțial sau complet, provocând dureri în piept (angină) sau atac de cord (infarct miocardic).

Îngustarea arterelor se datorează acumulării de grăsimi în pereții acestora (ateroame), spas­mului arterial (frecvent datorat fumatului), consumului de alcool în exces, administrării unor substanțe (droguri) sau anemiei severe (prin redu­ce­rea cantității de oxi­gen din sânge).

Boala afectează preponderent bărbații, apă­rând cu zece ani mai devreme decât la femei, de­oa­rece, până la menopauză, femeile sunt pro­tejate de nivelurile ridicate de estrogen. Aceas­tă condiționare poate fi anulată de fumat, excesul de alcool, grăsimile animale și cele trans, dere­glările hormonale, utilizarea de contra­ceptive etc. După menopauză, boala coro­nariană devine la fel de frecventă și la femei.

Citește și: Dr Oana Cuzino: Ce analize periodice trebuie să facem pentru monitorizarea sănătății

De aceea este important ca și în lipsa simpto­matologiei, după vârsta de 35 de ani, femeile să facă regulat mișcare, să adopte o dietă sănătoasă, de tip mediteraneean, sau să o supli­men­teze cu acizi grași Omega-3, 6, 7 sau 9, vitamina D3 și vitamina K pentru fluidificarea sângelui, ubiquinol pentru contracarea procese­lor oxidative de la nivelul mușchiului car­diac, vitamine din grupul B și acid folic pentru prevenirea nivelurilor scăzute de hemoglobină.

De ce apare hipertensiunea arterială

Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea arterială) reprezintă o presiune ridicată permanentă în artere – peste 140/80 mm Hg. Poate fi primară (sau esențială) ori secundară, de cele mai multe ori apărând drept consecință a afectării rinichilor sau a unei tulburări hormonale.

Necontrolată, hipertensiunea crește riscul de accident vascular cerebral, infarct sau insuficiență cardiacă, dar și de leziuni renale. Hipertensivii sunt sfătuiți să scadă în greutate, să renunțe la fumat și alcool și să scadă consumul de sodiu și grăsimi. Hipertensiunea este de două ori mai frecventă în rândul persoanelor cu exces ponderal.

La unele femei, hipertensiunea secundară poate fi generată de o tulburare hormonală sau de utilizarea pilulelor contraceptive (riscul fiind mai mare dacă femeia fumează). Alte tulburări hormonale care cauzează hipertensiune arterială includ tumorile glandelor suprarenale și hipertiroidismul. Ateroscleroza generată de hipercolesterolemie și dislipidemiile afectează mecanismele de control al tensiunii arteriale, rigidizează arterele, împiedicând dilatarea lor normală (ce ar readuce tensiunea la normal); este, de asemenea, condiționată genetic și favorizată și de un consum excesiv de grăsimi animale. Ateroscleroza reprezintă un proces care poate debuta chiar de la vârsta de 4 sau 5 ani!

Ce sunt aritmiile

Aritmiile sunt manifestări patologice prin care persoana conștientizează bătă­ile propriei inimi cu senzația de accelera­re a ritmului cardiac, care pot fi însoțite de disconfort toracic și dispnee (îngreun­area respirației). Acestea pot fi senzații trecătoare, ocazionale, însă trebuie mers la medic de urgență dacă rata pulsului în repaus depășește 120 de bătăi pe minut sau scade sub 45 pe minut.

Unele aritmii nu pun problema unor afec­țiuni cardiace grave, însă altele pot fi gene­rate de o problemă gravă (infarct, angină, tulburări de conducere electrică etc.) sau își pot avea originea într-un alt sistem sau organ (de exemplu, tiroida). Alte dezechilibre care pot provoca aritmii includ: anemia, scăderea nivelurilor de potasiu și de magneziu, tumori ale glandelor suprarenale sau consumul anumitor substanțe (alcool, cafeină, nicotină).

Bolile de inimă – ce poți face pentru a le preveni

Dacă ai în familie rude de sânge care au dezvoltat boala cardiovasculară înainte de vârsta de 50 de ani, trebuie să iei măsuri de îndată. Poți fi în pericol dacă:

  • ai un nivel crescut al lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) sau al colesterolului rău, care trebuie să fie cât mai scăzut;
  • ai un nivel scăzut al colesterolului, asociat cu lipoproteine cu densitate mare (HDL – colesterolul bun) care se consideră că are un rol protector asupra endoteliului vascular și bolilor de inimă;
  • ai glicemie mare și hemoglobină glicată peste 6%, ceea ce implică un risc mare de diabet zaharat, frecvent asociat cu afecțiunile cardiace;
  • prezinți anumite tulburări metabolice generate de hipotiroidism, niveluri scăzute de estrogeni, testosteron crescut, boli autoimune (lupus, poliatrită reumatoidă etc.);
  • ai un nivel crescut de homocisteină (hiperhomocisteinemie), precum și un nivel ridicat de apoproteină B (apo B) și un nivel scăzut de apolipoproteină A (apo A);
  • fumezi – nicotina dublând riscul de boală coronariană și de atac de cord, chiar în cazul utilizării așa-numitelor „țigări electronice“;
  • ai hipertensiune – chiar și una-două unități peste normal;
  • ești supraponderal/ă și sedentar/ă.

Dieta pentru prevenirea bolilor cardiace

Alimentația corectă presupune un aport crescut de fibre solubile din tărâțe de ovăz, orz, orez, fulgi de ovăz, fasole, mazăre, citrice, căpșuni și mere. Acestea pot ajuta la contracararea hipercolesterolemiei și la reducerea riscului de boală coronariană la persoanele diabetice.

În plus, fructele și legumele conțin nutrienți fitochimici, precum resveratrolul, licopenul, betacarotenul, izoflavonoide diverse, antocianide care promovează un risc mai scăzut de boală coronariană.

Se recomandă un aport proteic adecvat, alternativ, de origine vegetală și animală, consumul zilnic de carne roșie ducând la acumularea de homocisteină.

Atât cardiologii, cât și nutriționiștii recomandă o dietă cu conținut scăzut de grăsimi pentru scăderea nivelului LDL-colesterolului, un factor de risc pentru boala corona­riană. Trebuie redus la minimum aportul de grăsimi saturate (animale) și compensat mai degrabă prin aport de uleiuri polinesaturate, de origine vegetală (ulei de măsline, nuci, semințe etc.) și extracte pe bază de ulei de pește (Omega-3, EPA și DHA) din sardele, hamsii, somon, macrou, hering, păstrăv, ton. Studiile au arătat fără echivoc beneficiile suplimentării zilnice a dietei cu acizi grași Omega-3, 6, 7 și 9, care au un rol benefic în prevenția afecțiunilor cardiovasculare, ajutând în plus și la amânarea proceselor degenerative legate de îmbătrânire a organelor vitale – inimă, creier –, dar și a pielii. |n prezent sunt dis­ponibile suplimente alimentare care conțin toate aceste substanțe gata condiționate în cantități bine stabilite pentru un aport dietetic optim.

Pentru ca inima să rămână sănătoasă, se limitează cât mai mult carbohidrații simpli (zahăr, pâine albă și patiserie din faină albă).

Testarea genetică în bolile de inimă

O veste bună o reprezintă faptul că în ziua de astăzi îți poți evalua cu o precizie de 99% riscul real de a face o boală cardiovasculară, dar și că poți identifica, prin teste avansate de farmacogenetică, terapia optimă pentru organismul tău.

O simplă probă de salivă din care se extra­ge ADN-ul tău poate asigura un diagnostic de certitudine rapid pentru boala cardiovasculară, chiar și în lipsa simptomelor, și ghidează către stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.

În ADN-ul extras din proba de salivă se evidențiază variantele genetice responsabile de apariția bolilor cardiovasculare cu transmitere ereditară, dar și variantele genetice ale enzimelor care sunt res­pon­sabile de activarea/inactivarea medica­mentelor de uz cardiologic. Mai precis, se pot analiza varian­tele genetice ale prin­cipalelor 16 gene responsabile de enzimele implicate în metabolismul a 62 de medicamente frecvent utilizate în cardiologie: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocanți ai receptorului angiotensinei, antianginoase, anti­aritmice, anti­coagulante, antiagregante plachetare, beta­blocante, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, inhibitori ai fosfodiesterazei, me­di­camente hipolipemiante și medicamente vasodilatatoare.

Sursa foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe unica.ro
Eva.ro
Loading...
Recomandari
Evz.ro
Glamour
Elle
Sfatul Medicului
Viva.ro
Mai multe din Sănătate
Vă recomandăm: