Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
În fiecare zi, câte 600.000 de români iau antibiotice! Nici nu e de mirare ca unele dintre cele mai periculoase bacterii au devenit imune în faţa medicaţiei. Urmarea? Oricine poate ajunge victima consumului abuziv de medicamente.
Bacterii cu nume ciudate, până mai ieri necunoscute pentru mulţi dintre noi, au devenit azi „vedete”. Infecţiile pe care le cauzează sunt grave şi tot mai dificil de tratat. Interesant este că aceşti microbi nu au apărut aşa, de nicăieri. Ei trăiesc în organismul uman şi convieţuiesc cu noi în bună pace. Numai că, odată deranjaţi, faci ravagii. Iar antibioticele se pricep bine să le disturbe liniştea. Şi asta pentru că sunt utilizate în exces, indiferent dacă e cazul sau nu.
Ştii ce iei?
Antibioticele sunt medicamentele menite să inhibe creşterea bacteriană. Şi contribuie simţitor la creşterea speranţei de viaţă, de aproape trei sferturi de veac, de când au fost inventate şi când infecţiile reprezentau principala cauză de deces. Acum însă riscăm să distrugem tot ce s-a clădit în atâţia ani, din ignoranţă. Există trei clase importante de antibiotice: de primă linie, de rezervă şi de salvare. Cele din prima linie sunt ieftine, cu efecte adverse reduse, precum penicilinele.
Dat fiind că, în timp, medicii le-au prescris, fie din obişnuinţă, fie presaţi de pacienţi, iar farmaciştii le-au eliberat „orbeşte”, românii au ajuns deloc fericiţii deţinători ai unor bacterii extrem de rezistente la armata antibioticelor. Ba mai mult, un simplu raid pe internet ne face să ne simţim medici peste noapte şi să considerăm necorespunzătoare schemele terapeutice prescrise de specialişti.
Şi consumăm antibiotice din clase superioare, mai scumpe şi cu efecte grave pe termen lung. Organismului îi slăbeşte capacitatea de a se apăra, bacteriile se „călesc” în luptă şi devin tot mai puternice. Iar de aici până la imposibilitatea de a mai găsi soluţii de tratament nu mai e decât un pas. Mai ales că ritmul de producţie a antibioticelor de nouă generaţie a scăzut, aşa încât medicamentele sunt tot mai puţine. De reţinut că nu orice infecţie se tratează cu antibiotice şi că acestea nu sunt necesare şi cu atât mai puţin recomandate în tratamentul banalelor răceli de sezon!
Cunoaşte bacteriile buclucaşe
Klebsiella pneumoniae, staphylococcus aureus, clostridium difficile, acinetobacter baumannii, pseudomonas aeruginosa, escherichia coli, bacilul piocianic şi enterococcus faecium sunt principalii inamici, atunci când sistemul nostru imunitar este slăbit, iar flora bacteriană e distrusă de medicamente. Furunculele, infecţiile urinare, iritaţiile, diareea necontrolată sunt numai câteva dintre consecinţe. Sunt bacterii extrem de agresive, care au devenit rezistente la antibioticele de primă linie. Unele erau caracteristice doar mediului spitalicesc şi puteau fi ţinute sub control.
Dar au reuşit să pătrundă în comunitate, cu un grad ridicat de contagiozitate. Şi asta pentru că „până la o treime din antibioticele injectabile, de uz strict spitalicesc, s-au vândut în farmaciile cu circuit deschis. Acestea presupun un risc suplimentar faţă de cele orale”, după cum spune conf. dr. Gabriel Popescu. Potrivit studiului Institutului Naţional de Sănătate Publică, un pacient din şapte internaţi riscă să ia o infecţie periculoasă, rezistentă la antibiotic.
Se iau cu cap, nu după ureche!
„Corect utilizate, antibioticele cresc şansele vindecării şi previn infecţiile bacteriene. Abuzul însă a devenit o problemă de sănătate publică la nivel global. Şi reprezintă o ameninţare severă pentru sănătatea românilor. Nu am putea să vorbim despre rezistenţă bacteriană la antibiotice dacă nu am avea consum. Populaţia trebuie să nu îşi autoadministreze antibiotice rămase de la un tratament anterior, să nu solicite medicului sau farmacistului prescrierea, respectiv eliberarea de antibiotice. Căci pune în pericol tratamentul viitor. Nu lua şi nu accepta antibiotice ca tratament decât după întrebarea: „Sigur am nevoie de antibiotice?”