Maia Sandu, despre unirea Republicii Moldova cu România și aderarea la UE: „Este pentru noi strategia de a supravieţui ca democraţie!”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit clarificări de o importanță geostrategică majoră cu privire la viitorul țării sale, punctând că prioritatea absolută a mandatului său este garantarea securității naționale și ancorarea definitivă în lumea liberă.

În cadrul unui interviu acordat publicațiilor internaționale RFI și Deutsche Welle, șefa statului a explicat că parcursul european nu mai reprezintă doar un deziderat politic, ci o necesitate existențială în fața amenințărilor hibride și a agresiunii venite din partea Federației Ruse. În premieră, liderul de la Chișinău a lăsat ușa deschisă pentru scenariul unificării cu România, privit ca o variantă alternativă fezabilă în cazul în care integrarea directă în blocul comunitar s-ar bloca.

Integrarea europeană ca barieră în fața agresiunii ruse

Situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre forțează statele mici să își caute umbrele de protecție solide. Pentru Republica Moldova, obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană este văzută ca singura garanție reală că instituțiile democratice și libertățile cetățenești pot fi conservate pe termen lung.

Maia Sandu a atras atenția asupra vulnerabilităților cu care se confruntă țările din prima linie a parteneriatului estic, subliniind presiunea constantă pe care Moscova o exercită asupra Chișinăului.

„Vreau ca ţara mea să fie în siguranţă şi vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Devine din ce în ce mai dificil pentru ţările mici mai ales din regiunea noastră, să se apere şi să-şi urmeze obiectivele din cauza agresiunii pe care o vedem din partea Rusiei. Aşadar, a face parte din UE este pentru noi strategia de a supravieţui ca democraţie. Sperăm că vom reuşi să punem în aplicare acest plan cât mai curând posibil”, a declarat președinta Republicii Moldova, potrivit Libertatea.

Scenariul unirii cu România, planul B pentru menținerea păcii

Întrebată în mod direct de jurnaliști dacă proiectul european înseamnă că Republica Moldova trebuie să rămână permanent un stat separat de România, Maia Sandu a evidențiat realitățile sociopolitice de la Chișinău, unde curentele unioniste și cele pro-europene coexistă și cresc în intensitate. Deși ținta declarată a Guvernului rămâne pregătirea completă a țării pentru aderare până în anul 2030, opțiunea unei unificări cu România nu este exclusă din analizele strategice de viitor.

„Putem adera la UE alături de România şi noi credem asta, şi nu e doar ceea ce credem noi. În Moldova sunt tot mai mulţi oameni care susţin astăzi integrarea în UE. Avem şi oameni care susţin unificarea cu România. Acum lucrăm din greu pentru ca Moldova să devină parte a UE şi sperăm că acest scenariu va funcţiona. Dacă acest lucru nu va funcţiona dintr-un motiv sau altul desigur că vom lua în considerare alte opţiuni. Obiectivul principal este să menţinem pacea în Moldova şi să menţinem Moldova parte a lumii liber”, a precizat Maia Sandu.

Citeşte şi: Campionul Nascar Kyle Busch a murit la 41 de ani. Sportivul se pregătea pentru o nouă cursă majoră în acest weekend

Citeşte şi: Detaliul neștiut de la nunta Andreei Bălan. Ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise, la miezul nopții, fără să știe invitații. „Lumea nu și-a dat seama!”

Citeşte şi: Diandra Moga, transformare radicală! Și-a făcut mai multe operații estetice și nu mai arată deloc ca ispita de la „Insula iubirii”

Refuzul unei integrări parțiale și concentrarea pe merite

Discuțiile din spațiul european privind o eventuală primire a noilor state membre în etape — inițial cu un statut parțial și ulterior cu drepturi depline — nu reprezintă o variantă agreată de administrația prezidențială de la Chișinău.

Maia Sandu a punctat că Republica Moldova își dorește o integrare curată, bazată pe reforme structurale interne realizate corect, respingând ideea unor scurtături politice care ar putea vulnerabiliza statutul țării în interiorul comunității europene.

„Implementăm reformele necesare pentru aderarea cu drepturi depline. Aşadar, aceasta este discuţia pe care o purtăm astăzi cu instituţiile UE şi statele membre UE. Şi acesta este procesul pe care îl urmăm acasă”, a conchis liderul de la Chișinău, reafirmând determinarea echipei sale de a îndeplini toate criteriile de la Copenhaga prin muncă administrativă și legislativă susținută.

Foto – Facebook