Cristian Tudor Popescu, topul președinților României după 1989. Klaus Iohannis, peste Nicușor Dan

Cristian Tudor Popescu a realizat un top al celor mai buni președinți pe care i-a avut România după Revoluția din 1989. Gazetarul a făcut clasamentul după cine a făcut cel mai puțin rău țării, nu după cât au performat la conducerea ei.

CTP, topul președinților din România de după 1989

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a făcut un clasament al celor mai buni președinți pe care i-a avut România după Revoluția din 1989. Criteriul de evaluare a fost răul cel mai mic, argumentul invocat de români de fiecare dată când și-au ales șeful statului.

CTP spune că Traian Băsescu a fost cel mai bun președinte, iar asta pentru că a produs cel mai mic rău dintre toți cei cinci șefi de stat. 

Citește și: CTP, după discursul lui Ilie Bolojan înainte de moțiunea de cenzură: „Moțiunea trece, Bolojan rămâne”

Pe de altă parte, Nicușor Dan, actual președinte al României, ocupă ultimul loc în clasamentul făcut de CTP.

„Trăim și în epoca Topurilor. Prin urmare, m-am gândit să fac și eu unul: 

Topul președinților postrevoluționari ai României. Criteriul: răul cel mai mic. 

Deci, pe locul 1 va fi președintele care a produs cel mai mic rău mai mic. 

Citește și: Ilie Bolojan, discurs tăios la moțiunea de cenzură: „Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? N-ați fost în guvern?”

Pe ultimul, cel mai mare rău mai mic. Ca să pornim evaluarea, vă propun topul sussemnatului:

 1. Traian Băsescu 

2. Emil Constantinescu 

3. Ion Iliescu 

4. Klaus Iohannis 

5. Nicușor Dan”.

Ce urmează după moțiunea de cenzură în care guvernul Ilie Bolojan a picat

Cristian Tudor Popescu a vorbit despre „moțiunea suveranistă AUR-PSD”, spunând că urmează o perioadă de instabilitate politică și prăbușire economico-financiară sub conducerea lui Nicușor Dan.

El a vorbit despre efectele devastatoare ale demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan pe plan european, spunând că „trecem la euro în mod spontan, căci leul în comă mai valorează cam cât plasticul din care e făcut”.

„1) O „peroadă” de instabilitate politică și prăbușire economico-financiară sub medierea iscusită a președintelui Dan. 

2) Cerșit de păsuiri către UE

3) Căderea țării în categoria Junk pentru investitorii străini. Devenim gunoiul Europei

4) Trecem la euro” în mod spontan, căci leul în comă mai valorează cam cât plasticul din care e făcut. Nu rămâne decât apelul la FMI. Care ne ajută, dar în schimbul unor măsuri mai dure decât cele ale lui Bolojan. Om fi în stare să le luăm? 

5) Dincolo de FMI, ne mai așteaptă doar Consiliul Monetar. Adică, România își pierde suveranitatea, nu mai are controlul monedei naționale și al operațiunilor economico-financiare, fiind condusă de un board european. Iată cum suveraniștii pot duce România la dependență – o Românie paraplegică, cum ar zice G. Simion”, a scris CTP pe Facebook.