Cât de sănătos este să consumi brânză topită

.

Citește cu atenție eticheta de pe pachetul cu brânză topită, înainte de a-l cumpăra! Cu cât vezi mai multe ingrediente codificate cu numere sau substanțe pe care abia le poți pronunța, cu atât este mai bine să îl eviți!

Tuturor ne place un sandvici cu brânză topită, mai ales dacă brânza cremoasă are o aromă de verdețuri sau de șuncă. Brânza topită dă gust multor preparate simple. Este fină și gustoasă, se întinde ușor pe pâine și poate fi folosită la sandviciuri, paste și în sosurile pentru salate.

Oricât de gustoasă ar părea, specialiștii în nutriție ne recomandă să citim cu atenție eticheta și să evităm consumul frecvent de brânză topită.

Inventată la începutul secolului XX, brânza topită este o soluție ieftină pentru a refolosi brânzeturile care nu se vând sau brânzeturile aflate la limita perioadei de valabilitate.

Modul de procesare și ingredientele din brânza topită asigură o perioadă de valabilitate mult mai mare. Fiind împachetată în cantități mici, triunghiuri sau rulouri, brânza topită rezistă la raft luni de zile sau chiar doi ani, în comparație cu alte brânzeturi care au o valabilitate de numai 2 – 4 luni de zile.

Cum se obține brânza topită

Așa cum îi spune numele, brânza cremoasă, tartinabilă, este obținută prin procesare la temperaturi ridicate pentru a deveni o pastă moale. Producătorii folosesc tot felul de tipuri de brânză, de la telemea sărată, cașcaval, cheddar, emmental sau alte brânzeturi fine.

Un produs de calitate va avea întotdeauna o etichetă ”transparentă”, care îți arată în mod cinstit tipurile de brânză folosite pentru a obține brânza topită.

Pe lângă brânză, se adaugă apă, mai rar zer sau lapte praf și o mulțime de stabilizatori, emulsificatori și arome. Unele tipuri de brânză topită mai conțin bucățele de ciuperci, șuncă, ceapă verde sau verdețuri aromate.

Dar ingredientele care ridică un semn de întrebare sunt grăsimile saturate, bogate în colesterol, sărurile de topire, coloranții și e-urile care adaugă arome sintetice.

Cu alte cuvinte, brânza topită reprezintă sortimentul inferior al produselor lactate fiind fabricată din brânzeturi de calitatea a doua, amestecate cu mari cantități de grăsimi. De evitat, mai ales pentru copii și tineri, pentru persoanele care au probleme cu inima și tensiunea arterială, pentru persoanele cu tendință de îngrășare și chiar pentru persoanele care suferă de pietre și nisip la rinichi.

Procesul de fabricație

Branza topită are un mare avantaj pentru consumatori și anume faptul că se întinde ușor pe pâine. Dar procesul de fabricație lasă de dorit, dacă producătorul nu ține cont de standardele de calitate.

Iată cum se fabrică orice tip de brânză topită, indiferent de calitatea ingredientelor.

1. Se aleg brânzeturi grase (de obicei de calitate inferioară), se mărunțesc și se pun în cuve unde vor fi topite. Se pot folosi tot felul de resturi de brânză de pe alte linii de producție.  

2.  Se adăugă săruri de topire (ex. polifosfați) și diverse ingrediente precum apa, zerul, laptele praf, condimente, arome, coloranți etc.

3. Amestecul se încălzește la o temperatură controlată de până la 70 – 90 de grade Celsius și se omogenizează.

4. Brânza topită se toarnă apoi în forme, de obicei triunghiuri, felii sau tuburi.

5. Produsul se răcește, se ambalează și este pregătit pentru vânzare.  

Brânza topită are multe avantaje pentru producători, dar prea puține pentru consumatori. Iată care ar fi avantajele cele mai mari pentru firmele producătoare:

  • termen de valabilitate mai mare decât al brânzeturilor convenţionale;
  • efect de topire omogenă şi păstrarea unui aspect uniform atunci când este gătită;
  • costuri reduse datorită producţiei în masă;
  • un timp de producţie mult mai scăzut faţă de brânzeturile naturale
  • ingrediente mult mai ieftine, față de brânzeturile naturale.

Câte E-uri conține brânza topită

Un studiu amplu, realizat de Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor, a inclus 14 tipuri de brânză topită de la diverși producători, majoritatea sortimente foarte populare în rândul consumatorilor români.

Cercetătorii au urmărit concentrația de E-uri din brânza topită, iar rezultatul studiului a arătat că numai un singur tip de brânză topită nu conținea deloc E-uri, iar alte trei tipuri conțineau câte 2 E-uri. În rest, toate celelalte 10 tipuri de brânză topită conțineau mai mult de 8 sau 9 E-uri dintre care menționăm: trifosfați, difosfați, fosfați de sodiu, polifosfați, citrați de sodiu, gumă de guar, gumă de xantan, gumă de celuloză, amidon modificat, caragenan și chiar monoglutamat de sodiu care este complet interzis.

Sfatul specialiștilor este să citim cu atenție eticheta atunci când cumpărăm brânză topită. Un producător care ține la standardul de calitate va folosi doar un procent redus de conservanți și stabilizatori așa cum este acidul citric sau guma de guar. Cu cât observi pe etichetă mai multe ingrediente cu nume greu de pronunțat și mai ales tot felul de fosfați și acizi chimici, cu atât este mai bine să eviți produsul respectiv.

Cât este de sănătoasă brânza topită

O brânză topită de calitate este o sursă excelentă de calciu, dar și o sursă importantă de fosfor și proteine. Pe de altă parte, brânza topită conține grăsimi procesate și un procent mare de colesterol, drept pentru care consumul ei trebuie redus la cantități minime, mai ales după vârsta a doua.

Gustul ei poate fi mult mai atractiv decât al unui tip de brânză obișnuit precum telemeaua sau brânza dulce de vaci. De cele mai multe ori, alegem de la raft brânză topită cu șuncă sau cu verdețuri, deoarece sunt mai aromate și gustoase. Cu toate acestea, consumul de brânză topită trebuie să rămână sporadic. Nu este indicat zi de zi, nici măcar pentru concentrația de calciu. De preferat sunt brânzeturile naturale, care au un conținut de calciu, magneziu, fosfor și alte săruri minerale benefice mult mai mare decât brânza topită.

Ce beneficii are brânza topită

Fabricată din brânză, zer și lapte praf, brânza topită conține calciu și săruri minerale care ajută la formarea oaselor și la consolidarea articulațiilor.

Proteinele din brânza topită ar putea reprezenta un avantaj pentru sănătate, deoarece sunt proteine folosite de organism pentru repararea țesuturilor, pentru fortificarea mușchilor și a tendoanelor. Este vorba de cazeină, proteina care se regăsește în proporție de 80% în toate produsele obținute din lapte.

Multe persoane, însă, au probleme cu digerarea cazeinei, care necesită până la 7 ore de digerare. Dacă ai, în general, probleme de digestie și te constipi, nici brânza nu te va ajuta. Și ea contribuie la problemele de digestie pe care le ai frecvent, astfel că nu se recomandă un consum frecvent.

Ce riscuri ascunde brânza topită

Brânza topită aduce un aport de calciu și proteine, dar conține prea multă sare. În procesul de producție, deși brânza este deja sărată, se mai adaugă sodiu pentru a prelungi termenul de valabilitate. Din cauza sodiului, consumul frecvent de brânză topită nu este recomandat mai ales celor care au probleme cu rinichii, căile urinare și cu inima.

Un alt risc major pe care îl ascunde brânza topită este colesterolul. Spre exemplu, o porție de 100 de grame de brânză topită conține 81 de grame de grăsimi, din care 51 de grame sunt grăsimi saturate, adică acel tip de grăsimi periculoase pentru sănătate. Ele conțin colesterol și grăsimi hidrogenate care se depun pe artere și cresc riscul de boli coronariene, obezitate și cancer.

Asociația Americană a Inimii recomandă un aport de numai 7% de grăsimi saturate pe zi și numai 2000 de calorii pe zi.

Tehnic vorbind, brânza topită este o emulsie de grăsimi lactate, uleiuri hidrogenate și apă, ținută împreună de o rețea de proteine. O singură felie de pâine cu brânză topită pe zi este suficientă pentru a-ți proteja inima și sănătatea de grăsimile periculoase. Un consum mai mare de brânză topită zi de zi sau frecvent este considera riscant pentru inimă, pentru stomac și pentru creier.

Periculoși sunt și fosfații din brânza topită, aditivi care cresc riscul bolilor renale și al bolilor cardiovasculare. Un consum mare de fosfați duce la scăderea densităţii osoase, deoarece fosforul reduce absorbţia calciului. Iar fosfații se găsesc acum în toate alimentele procesate, mai ales în brânza topită și brânzeturile cremoase, în pizza, mezeluri, sucuri sau dulciuri.

Cum să faci brânză topită acasă, fără E-uri

Cât de sănătos este să consumi brânză topită

Consumul de brânză topită din comerț nu este recomandat, decât sporadic. Este mult mai sănătos să consumi urdă, caș, cașcaval, telemea, ricotta, precum și alte tipuri de brânză naturale, cât mai puțin sărate. Acestea ne pot ajuta să ne menținem greutatea, să controlăm tensiunea arterială, să creștem imunitatea și să prevenim cariile dentare.

Sau poți încerca să faci brânză topită acasă, dacă îți place să o folosești pentru sandviciuri.

Ai nevoie de 500 grame de brânză de vaci dulce, un sfert de pachet de unt, o linguriță de sare și o linguriță de bicarbonat.

Mod de preparare:

Branza de vaci se lasă la scurs și se amestecă ușor cu o linguriță de sare și una de bicarbonat. Se ține apoi la frigider pentru câteva ore.

Se pune o cratiță mare cu apă la fiert, iar în ea o cratiță mai mică. Când clocotește apa, se pun în cratița mică untul și brânza din frigider. Toată compoziția se amestecă și se topește pe foc (amestecând continuu) 15 minute, până capătă consistența unei smântâni subțiri. Se toarnă apoi în borcănele sau castronele de sticlă, cu gura largă, și se lasă să se răcorească. Se depozitează la frigider timp de 2 – 3 săptămâni.

Pentru un gust deosebit, înainte de a lua brânza topită de pe foc se pot adăuga ierburi aromatice uscate, ceapă verde bine mărunțită, cubulețe mici de șuncă, parmezan ras sau cașcaval afumat ras.  

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton