Amalia Enache, despre… teribila lună a iubirii

De Amalia Enache pe
Teribila lună în care suntem, mai nou, programate de cultura americană să așteptăm trandafirul roșu, iar Instagramul ne face să visăm la un buchet grăsan, desigur de trandafiri roșii, așa cum primesc fetele acelea care își afișează viețile dintr-un singur unghi: veșnic răsfățate, veșnic fericite, veșnic zâmbitoare.

Trandafirii aceștia ar însemna atenția din partea lui, după care, de ce să nu recunoaștem, nu avem cum să nu tânjim. |n timp ce mamele noastre se comparau cel mult cu norocul în relații al surorilor sau al prietenelor, nouă ne e dat azi să ne comparăm șansa cu a întregii suflări feminine de pe planeta din online, iar asta nu are cum să ne iasă bine.

Eu vă propun mai degrabă un moment de reflecție în preajma lui Valentine’s Day, până să apară el cu trandafirii roșii:

  • Care este cuvântul care descrie cel mai bine relația voastră?
  • Care este lucrul pentru care sunteți cele mai recunoscătoare în această relație?
  • Care este lucrul de care sunteți cele mai mândre în relația voastră?
  • Ce ați vrea să schimbați la ea? 
  • Ce vă împiedică să schimbați deja ce vă doriți la ea?

Dintre lucrurile pe care le-am experimentat anul trecut a fost să-mi dau mai mult timp de reflecție pentru ce simt, ce trăiesc și să mă joc cu astfel de întrebări. Cu adevărat grozav este să faceți exercițiul în doi! Ne planificăm vacanțe împreună, vorbim ce mobilă să mai luăm, când să mergem la supermarket, dar ajungem să vorbim între noi despre relația noastră abia când ea scârțâie, când ne reproșăm lucruri, când răbufnim.

Poveștile de iubire chiar se scriu zi de zi, nu doar de Ziua |ndrăgostiților, și au happy-end dacă arată mai degrabă ca niște cărți cu multe dialoguri între cei doi decât ca niște narațiuni lungi și descriptive. Dialogul presupune, dincolo de vorbit blândețe, ascultare, vulnerabilitate, acceptare. Dialogul înseamnă să vrei să-l cunoști pe celălalt, să-l înțelegi și înseamnă să te lași și tu descoperită, dincolo de măștile flatante cu care eventual te protejezi.

De Valentine’s Day vă doresc mai degrabă să faceți parte dintr-un cuplu în care nu vă luați peste picior unul pe altul când sunteți într-un grup de prieteni, să nu vă subliniați unul altuia defectele cu orice prilej, să nu vă dați ochii peste cap când celălalt repetă a nu-știu-câta oară o glumă, să nu vă simțiți neauzite, să nu trăiți cu impresia că relația voastră e un compromis necesar.

Și, dacă tot am importat acest ritual american, cu ursuleți de pluș, bomboane, mese la restaurant și flori, poate importăm de la ei și ușurința de a ne spune unul altuia lucruri frumoase. I love you nu e într-adevăr încărcat de intimitatea lui Te iubesc!, dar are valoarea unui lucru frumos spus celuilalt. Nouă ni se pare că e prea mult, prea în orice context, prea la îndemână. Dar oare chiar nu ne-ar plăcea să tot auzim un fel de „îmi place de tine“?!

Iar după ce exersăm bine apropierea sănătoasă de celălalt, să nu uităm nici de rafinamentul distanței sănătoase într-o relație. Acela în care ne rămâne nouă suficient spațiu să fim noi însene și în care îi lăsăm și lui spațiu, să nu se sufoce pe lângă noi. Complicat, nu?!

Nu era mai simplu să ne dorim doar un buchet de trandafiri roșii pe care să-l postăm imediat, să moară de invidie colega de birou?! Nu e mai simplu pentru el să fugă să cumpere o bijuterie decât să se gândească exact cum să comunice cu ea, astfel încât să o mulțumească?! Era mai simplu, dar nu sunt convinsă că Sfântul Valentin însuși asta înțelege prin iubire.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro