Interviu Liviu Mihaiu, preşedinte Salvaţi Dunărea şi Delta

De Unica.ro, pe

L-am prins pe Liviu Mihaiu, preşedintele „Salvaţi Dunarea şi Delta”, la o discuţie despre turismul românesc, în special despre cel deltaic, la concursul de pescuit Stuffish, organizat în luna …
L-am prins pe Liviu Mihaiu, preşedintele „Salvaţi Dunarea şi Delta”, la o discuţie despre turismul românesc, în special despre cel deltaic, la concursul de pescuit Stuffish, organizat în luna mai în rezervaţie, la complexul turistic Holbina.

Domnule Mihaiu, cum se face turism intr-o rezervaţie a biosferei?

Turismul în rezervaţie este bine controlat şi temperat şi are o componentă care se numeşte ecoturism. Ecoturism înseamnă să faci lucrurile astfel încât rezervaţia să îşă poată trăi viaţa ei firească de fiinţă vie. Ecoturism nu înseamnă numai eliminarea elementelor industriale, ci şi turism gastronomic şi pescuit sportiv în regim de kiss and release, cum spunem noi pescarii.

De fapt, ecoturism înseamnă dezvoltare durabilă. E un turism pe care românii nu ştiu să îl facă, nu l-am practicat, nu e foarte complicat, nu e un neologism precum este ecologia pentru foarte mulţi dintre noi. Este o chestie pe care o face fiecare rezervaţie din ţările civilizate. Într-o rezervaţie din străinătate, numărul de paturi, de turişti, supravegherea integrală, hai să-i spunem managementul integrat al gunoiului, deplasarea pe trasee turistice prestabilite, camparea numai în locuri special amenajate, totul e foarte bine controlat. M-am referit la numărul de paturi pentru că o rezervaţie nu poate suporta un număr foarte mare de turişti dintr-un singur foc. Toate acele lucruri ţin de civilizaţia unui turism protectiv. Nu este foarte greu şi e o afacere mult mai bună decât agricultura sau piscicultura în rezervaţie.

Care este stadiul turismului ecologic?

Sunt câţiva piloţi ai locaţiilor ecoturistice. A construi o pensiune pentru ecoturism înseamnă ca ea să nu aibă aer condiţionat, pentru că este un obiect poluant pentru o rezervaţie. În ţară nu prea se ştie a face ecoturism. În Delta, la Somova Parches, Sfântu Gheorghe, totul este foarte bine controlat, iar împrejurimile nu sunt invadate la orice oră din zi şi din noapte de bărci cu motor, conduse de tot felul de maniaci ai vitezei. Se face un turism organizat, cu şerpaşi (oameni care ştiu foarte bine balta şi te pot instrui), cu motoare electrice, cu rame.

Există şi turism gastronomic, care înseamnă consumarea unei mâncări tradiţionale; mâncarea deltaică este de-a dreptul arheologică. Aparţine unor entităţi etno-morfologice, cu tradiţii de sute de ani. Nu poţi mânca aceeaşi mâncare ca în rezervaţie nicăieri în ţară. Se face şi pizza din peşte, se numeşte însă cu totul alt fel, în limba lipovenească. Asta e un atu pe care ecoturismul ar putea să-l exploateze.

Cum schimbaţi mentalităţile, cum îndemnaţi localnicii către ecoturism?

Concursul de pescuit „Stuffish”, pe care Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta l-a ţinut în mai la Holbina a fost făcut taman pentru a schimba mentalitatea în raport cu pescuitul şi mâncarea din rezervaţie. Premiile au plecat către comunităţile locale. Localnicii au participat şi la mini concursul de gastronomie şi au plecat acasă şi de aici, cu bani pentru a-şi repara dispensarul, spitalul, şcoala.

Ei au început deja să facă turism. La Sfântul Gheorge, vara, majoritatea oamenilor nu mai practică pescuitul, ci turismul. Interesul turiştilor pentru acest tip de locaţie a crescut datorită festivalurilor de film, poezie, pictură, muzică ce au impus un tip de comportament. Localnicii câştigă mult mai mult din acest tip de turism, din cazarea şi din mâncarea pe care o servesc, decât din alte joburi industriale.

Cum promovezi Delta, astfel încât să nu se umple de turişti?

Numărul de turişti e o chestiune mult mai complicată decât pare. Delta ar trebui să aibă un Cod Organic care să circumscrie toate tipurile de activităţi speciale şi specifice unei rezervaţii de patrimoniu mondial. Este de fapt o lege organică prin care tu stabileşti că numărul maxim de ocupare al Deltei. Acum nu există. Administraţia stie, Salvaţi Delta a facut lobby în cinci ani de existenţă nu doar cu comunităţile din Delta, ci şi cu legislatorii. Noi suntem prezenţi şi în birourile ministrilor, pentru a-i convinge de anumite măsuri. Şi de multe ori am reuşit.

Cum se promovează Delta pentru străini?

Asta nu este o problemă. Se transmite un spot la televiziune şi o sută de mii de englezi se înscriu să vină în Deltă. Numai că noi nu avem infrastructura să primim atâţia turişti. Infrastructura nu înseamnă numai drumuri, ci şi dispensare, şalupe rapide, elicoptere pentru cazuri de urgenţă un anumit tip de confort. Un japonez plăteşte cam 3000 de dolari pe săptămână şi vrea să aibă nişte condiţii care să onoreze această sumă. Acestea însă, nu sunt îndeplinite, iar agenţiile de turism nu îăi aduc aici, pentru că e periculos, nu se simt în singuranţă. Agenţiile au un set de întrebări, iar agnetul turistic român trebuie să le completeze. Dacă parametrii nu sunt îndepliniţi, se renunţă.

De ce se ţinteşte către turistul japonez?

Pentru că el este cel mai puţin distructiv din lume. El vrea să pozeze păsări, nu vrea să pescuiască, să facă petreceri pe nisip, să se dea cu ATV-ul, nu vrea să se dea cu ski jetul. El este cuminte, plăteşte cât îi ceri, numai că vrea să vadă păsări sau pescari care pescuiesc tradiţional, în costumele tradiţionale lipoveneşti, ale haholilor, adică ale ucrainienilor din Sfântul Gheorghe, nu pe cei care pescuiesc industrial şi poartă tricouri pe care scrie Marlboro. Asta înseamnă ecoturism: o comunitate care trăieşte autentic şi tradiţional.

Care e numărul de turişti în Deltă momentan?

O sută de mii şi este în creştere. Într-o zi va rupe apa, adică va atinge o masa critică, pentru caă interesul pentru Delta va creşte ameţitor, iar Delta trebuie să fie pregatită să primească o cohortă de turişti pretenţioşi. Acum nu este pregatită.

Care sunt traseele turistice?

Sunt 19 trasee, se găsesc pe internet, pe site-ul rezervaţiei, www.deltadunarii.ro. Ele înseamnă culoarele pe care turiştii cu vapoarele pot circula astfel încât să nu afecteze natura, dar să şi vadă. Nu prea diferă de zonele protejate, în măsura în care tot ce înseamnă stuf, salcie, apă, păsări sunt peste tot în Deltă.

Care sunt tradiţiile specifice Deltei?

Una interesantă, dincolo de tradiţiile religioase, cum este Paştele Morţilor, este faptul că se poate circula cu barca cu velă, un artefact tradiţional specific comunităţii, care a început să dispară. Acum mai sunt câteva, nimeni nu le vede, pentru că nimeni nu le pune în valoare. Vânătoarea mistreţului de către localnici se face într-un mod brut, cu suliţă şi cu capcane care înseamnă o buturugă de picior. Sunt lucruri interesante, lesne de pus în valoare, pentru că Delta este unică în Europa, e una dintre cele mai mari rezervaţii din lume. Interesul marilor companii turistice pentru România este Delta. Plajă şi munţi are toată lumea, mai valoroase decât cele româneşti şi cu un sezon mult mai mare decât al nostru.

Ce a făcut Salvaţi Delta pentru Deltă de la înfiinţare, acum cinci ani?

Interesul pentru Deltă al Administraţiei şi conştientizarea faptului că este o valoare de patrimoniu mondial este definitivă. În al doilea rând, tot lobbyul nostru anti-vânătoare, anti-pescuit a început să prindă. Am fost prima ţară liberală care a interzis pescuitul la sturion pe timp de zece ani. Regulamentul de construcţii pe care l-am promovat a fost aplicat în mandatul meu de guvernator. Acum nu mai poţi construi decât cu materiale tradiţionale. Nu mai poţi face incinte hoteliere mai mari de 20 de locuri. Nu poţi face zgârie nori în Deltă. Legea Rezervaţiei care intră acum în Parlamentul României pentru schimbare este propusă tot de noi.

Ce atitudine ar trebui să avem faţă de Deltă?

Una civilizată. Pentru noi, ecologia este foarte nouă şi de multe ori a fost numită „o modă”. Asta însă, pentru că am descoperit-o târziu. În ‘90, nu ştiu dacă ştiau câteva zeci de mii de oameni despre ecologie în toată ţara.

Cum se face educaţie, cum convingeţi lumea să-şi strângă gunoaiele?

Prin puniţie. Nu cred că există o mai bună şi mai eficientă armă pentru educaţia individului într-o societate, decât amenda. Sigur, se fac campanii de colectare selectivă a gunoaielor. Ele le-au făcut pe oameni să se simtă vinovaţi, pentru că noi românii credem că natura este un hău în care poţi arunca oricât şi oricum pentru că hăul îl dizolvă, ceea ce este complet fals.

Peturile se dizolva intr-o suta de ani, otrăvesc păsările şi peştii, care din cauza poluării au metale grele în compoziţie, iar noi le mâncăm. Ce trebuie să înţeleagă un turist este că el se află într-un tip de armonie, pentru că ceea ce dă înapoi se întoarce tot la el. Iar acest tip de dat şi luat şi intors este nociv pentru ambele părţi, atât pentru natură cât şi pentru omul care o poluează. Este o relaţie lose-lose, nu una win-win, ca cea pe care o promovează ecologia.

Care sunt zonele turistice româneşti care ar trebui vizitate şi exploatate?

România are foarte multe locuri turistice de exploatat. În primul rând, este ţara celor o mie de pârâuri, râuri şi lacuri. Valea Prahovei e desuetă, nu mai e la modă, e aproape stricată de un amenajament al construcţiilor haotic. Una dintre principalele direcţii de dezvoltare turistică în România, pe care a descoperit-o şi ministrul turismului de curând, este chestiunea balneo.

România are vreo 40 de locaţii părăsite, jumătate dintre ele sunt aproape de nefolosit. Ea însă, are de fapt un potenţial de 200 de locuri, ar putea fi una dintre cele mai importante ţări ale Europei în ceea ce priveşte balneo turismul sau turismul de tratament. Trebuie însă să investeşti, să îi faci pe oameni să facă asta. Turcii au ridicat un turism care în ‘70 nu exista.

În prezent sunt una dintre marile puteri mondiale pentru ca au investit în turism şi au dat facilităţi celor care investesc. În opinia mea, turismul în România ar trebui să fie o prioritate. Nu este nu doar din cauza lipsei de viziune a celor care ne conduc, ci pentru că a avea turism înseamnă şi şosele, şi infrastructură. Delta are un mare noroc pentru că e mai greu accesibilă. În acest loc ajungi în 5-6 ore, pe cand în Poiana Braşov ajungi într-o ora şi 20 de minute. Ăsta e un noroc pentru Deltă.

E turismul în România în creştere?

Da, dar Bulgaria şi Ungaria sunt peste noi la încasările din turism şi amândouă nu fac cât România. Niciuna dintre ele nu are locaţiile pe care le avem noi, de zece ori mai frumoase şi mai preţioase. Numai că, civilizaţia noastră şi mintea administrativ-politică nu ştie să le pună în valoare i nu dă turismului prioritatea pe care o cere.

Cat la % din PIB-ul  României se duce în turism?

Nu ştiu exact, dar cred că mult sub 1%.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!