Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Sub diferite forme, afecteaza o mare parte a populației moderne, indiferent de sex, vârsta, rasa sau stare materiala. Și lovesc de unde te aștepți mai puțin.
Exista o sumedenie de idei preconcepute referitoare la bolile psihice. Deşi tratabile, cei afectaţi putând duce o viaţa perfect normala, oamenii prefera sa le considere în continuare de „duca-se pe pustii”. Aşa se face ca, în loc sa ceara sfatul specialistului, ajung sa le caute leac în cele mai diverse locuri, inclusiv la biserici şi vrajitoare. Cei ce sufera de boli psihice sunt priviţi drept ciudaţi când, de fapt, nimeni nu e scutit de apariţia unor tulburari mintale. Ce ne întunecă judecata
În cele mai multe dintre cazuri, bolile psihice, în special cele majore, precum schizofrenia, boala maniaco-depresiva, cea obsesiv-compulsiva, depresia si unele tulburari de personalitate, îşi au radacinile în istoricul familiei. Moştenirea genetica îşi spune cuvântul atunci când persoana predispusa se loveşte de o sursa puternica de stres, cum ar fi decesul cuiva drag, divorţul, violenţa, pierderea locului de munca, saracia. Însa exista şi alte cauze ale declanşarii unor afecţiuni psihice.
Modificarile concentraţiilor unor substanţe numite neurotransmiţatori, precum noradrenalina, serotonina şi dopamina duc la apariţia simptomelor depresive. Unele medicamente pot duce la tulburari psihice, precum şi unele boli cronice, cum ar fi hipotiroidia, obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, epilepsia, scleroza multipla. Şi traumele suferite în copilarie îşi pun amprenta asupra comportamentului adultului. Stresul ne omoară
Deşi trecem cu toţii, macar o data în viaţa, prin episoade de tensiune maxima, unii dintre noi sunt copleşiţi de stres. Iar de la stres la depresie nu e decât un pas. Aşa se face ca boala depresiva majora, ca maladie mintala, este printre tulburarile dispoziţiei cu cea mai mare prevalenţa şi morbiditate, dovedindu-se ca, în lume, mai mulţi oameni se sinucid decât mor de foame.
„O înţelegere asupra cauzelor şi factorilor predispozanţi pentru depresie e cruciala atât pentru medicul curant, dar şi pentru cel care dezvolta boala. Cuvintele-cheie, dincolo de genetica şi biologica bolii, ramân stresul cotidian şi evenimentele adverse de viaţa”, spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
S-a dovedit ştiinţific ca pâna şi decalajul de fus orar poate declanşa boli mintale, din cauza stresului pe care îl creeaza. Cei care calatoresc des cu avionul pe distanţe lungi, de 3 sau mai multe fusuri orare, în special catre est, resimt cel mai mult efectele negative, manifestate prin depresie, fobii, atacuri de panica. La cei predispuşi genetic, şi psihoza, şi schizofrenia se pot declanşa ca raspuns la diferenţa de fus orar. Alcoolul chiar ia minţile
„Deși alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetarile moderne au evidențiat ca dependența de alcool este o afecțiune cerebrala, o tulburare mintala și de comportament recunoscuta medical și una dintre cele mai frecvente afecțiuni mintale în Europa. Dependența de alcool prezinta o probabilitate crescuta de evoluție progresiva, tulburarile asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecințe grave asupra vieții persoanei dependente de alcool și a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinența și reducerea consumului daunator de alcool ofera specialiștilor în domeniu soluții de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive.”