EXCLUSIV! Actrița Amy Manson ne-a spus totul despre „The Nevers”, serialul momentului de la HBO

De Unica.ro, pe
Serialul HBO „The Nevers” are de toate: atmosfera irezistibilă a epocii victoriene, intriga unor puterni supranaturale și probleme sociale relevante oricând. Într-un interviu exclusiv cu actrița Amy Manson, am aflat mai multe despre serialul care fascinează o lume întreagă.

Corpul textului – Acțiunea serialului se desfășoară în Londra anului 1896, când un eveniment misterios schimbă mai mulți oameni pentru totdeauna, oferindu-le puterni supranaturale. Ei ajung să fie denumiți „cei atinși”, iar societatea îi ostracizează aproape instantaneu. Ba mai mult, majoritatea celor „atinși” sunt femei.

Aceste femei se reunesc într-un orfelinat special, condus de Amalia True (o femeie bătăioasă, care poate vedea frânturi din viitor) și de Penance Adair (o tânără veșnic optimistă, al cărui dar a ajutat-o să creeze cele mai ingenioase invenții).

Picătura care umple paharul o reprezintă Maladie, o femeie „atinsă”, care începe să ucidă oameni, aparent fără motiv, și să își strângă o armată de femei cu daruri, oferind astfel scuza perfectă celor care se temeau de „cei atinși” să pornească un război împotriva acestora din urmă.

EXCLUSIV! Actrița Amy Manson ne-a spus totul despre „The Nevers”, serialul momentului de la HBO

Cu actrița din spatele lui Maladie, Amy Manson, am stat de vorbă pentru a înțelege mai bine la ce ar trebui să ne așteptăm de la acest serial, care deja a strâns armate de fani în toată lumea. Am vorbit însă și cu restul actorilor din serial în exclusivitate – dacă vrei să citești toate interviurile, nu rata ediția de mai a revistei Unica, pe care o găsești deja la chioșcuri!

Fă-ne cunoștință cu personajul tău din The Nevers. 

Da… de unde să încep cu Maladie? E deja înaintea tuturor. Face parte din Cei Atinși și puterea ei este de a provoca durere și teroare prin privirea pe care o aruncă oamenilor. Este în mijlocul acestei serii de ieșiri violente, pentru că are o vendetă față de un medic care i-a provocat foarte multă durere, atunci când încerca să descopere sursa puterii ei. Și acolo o găsim, acolo o cunoaștem la începutul primului episod.

Este un personaj uimitor, extrem. Cu ți s-a părut atunci când ai citit scenariul? 

Păi… am primit această scenă și la început o chema „Mabel”. Îmi aduc aminte că lucram la scenă timp de trei săptămâni și o citeam bucată cu bucată și nu o înțelegeam. Exista foarte mult text și lucruri de neînțeles. Aveam descrierea personajului, care spunea: ‘Vorbește în ghicitori și rime’. Îmi aduc aminte că încercam să rezolv misterul și apoi am mers la audiție. Am fost chemată înapoi cu creatorul [Joss Whedon] și Nina [Gold, director de casting]  și stăteam în cameră.

Eu am explicat cum vedeam eu scenariul. Și îmi aduc aminte că s-a întors și a zis: „Nu, n-are nicio legătură cu asta!” Inventasem totul în ultimele cinci minute. Dumnezeule! Spuneam toate aceste referințe din alte filme, crezând că înseamnă una sau alta și mă luptam cu idea că asta înseamnă. Și nu era așa. Apoi ne-am jucat puțin cu replicile și mi-am asumat riscul de a sări în gol. Numai pentru că nu citisem un text ca acesta până acum. Chiar și când îl analizam bucată cu bucată, avea sens doar în capul meu. Era entuziasm pur. Și așa m-am tot simțit de atunci – simt că acest rol a fost un dar.

Cum ai ajuns la acest aspect al personajului?

A fost o colaborare între mine, producători și Chris Blundell [hair & make up designer]. Am fost la designer de vreo șase, șapte ori pentru a găsi look-uri diferite, pentru că ea arată de parcă ar fi fost trasă printr-un tufiș, cu spatele, dar există multe detalii acolo, mai ales de la Chris. Am avut o grămadă de încercări eșuate înainte de a ajunge unde era nevoie să ajungem. Și apoi, pe măsură ce treceau episoadele, trebuia să găsesc autenticitatea în motivele pentru care Maladie s-ar schimba într-un anumit look. Pentru Maladie, totul e legat de spectacol. Mai ales cu costumele. Michele Clapton [designerul de costume] a făcut o treabă minunată. Am vrut să ducem perioada petrecută de Maladie la ospiciu în cine este acum, ca să simbolizeze „asta e ce mi-ați făcut, voi cei din societate”. Acest lucru m-a ajutat să fiu ea și să mă gândesc la ce s-a întâmplat în ospiciu și de ce a devenit Maladie pe care o putem vedea.

Cum ai descrie acest serial oamenilor care nu știu nimic despre el? 

Mi se pare că este un nou tip de gen, chiar este. E un amestec de orice de la comedie foarte neagră, la dramă, la fantasy, la steampunk. Este despre aceste femei dure care vor să dețină o parte din putere și care au fost ostracizate în societate. Femeile din Cei Atinși s-au împărțit cumva în două facțiuni – Maladie este liderul uneia dintre facțiuni, iar Amalia True devine liderul celeilalte, care locuiește la Orfelinat. În serial, femeile își găsesc spațiu în societate atunci când se trezesc că au aceste abilități extraordinare. Niciuna dintre ele nu înțelege exact abilitățile, așa că frumusețea serialului este că începem chiar cu prima zi. Le vedem pe aceste femei încercând să înțeleagă puterile pe care le-au primit. Și în călătoria lor încearcă să afle de ce s-a întâmplat acest lucru.

Maladie pare și să dea și să primească multe pedepse corporale într-o serie de lupte… 

Da, într-adevăr, dar îi place asta. Din asta își trage puterea. O încarcă la fel ca pe o baterie Duracell. Ea funcționează într-o stare de hiper-manie pentru a afla de ce a fost aleasă. Și apoi se întâlnește cu Amalia [True, Laura Donnelly] și în mod evident înțelegem povestea trecutului lor în episodul al doilea. Îmi place oricum să mă mențin în formă, dar a fost o mare bucurie să lucrez cu Laura pentru că Rowley [Irlam], coordonatorul cascadoriilor, a lucrat cu noi cu o lună înainte să începem filmările la primul episod. Am făcut pereche cu cascadoarele și apoi ne-am unit forțele la final.

Dar atunci când vine vorba de Maladie nu existau reguli și cred că asta e frumusețea ei. E ca un animal turbat. Laura, la un moment dat, zicea: „Whoa, așteaptă, calmează-te. Trebuie să negociem încotro ne îndreptăm”. Probabil de aceea au distribuit o tipă scoțiană – ne descurcăm în condiții extreme. Am primit câteva Săruturi de Glasgow [lovitură cu capul în nas] atunci când mă luptam cu Ben [Chaplin, Frank Mundi].

Orice poveste fantasy trebuie să fie ancorată într-o realitate pe care publicul o poate recunoaște, chiar dacă are acțiunea plasată în trecut. Ce elemente din The Nevers crezi că vor fi recunoscute de un public modern? 

Cred că este vorba despre ascensiunea minorității. Aceste femei au fost ostracizate de către societate din cauza dizabilităților lor. Și de fiecare dată când ieșea un scenariu, acest lucru este cel care m-a afectat într-un mod diferit, într-un mod omenesc. Și chiar dacă există elemente de umor în poveste și grotesc și fantezie, e o poveste ancorată în durere și în nevoia de a fi înțeleasă. Este despre căutarea dragostei și a prieteniei și a puterii și a unității, cred eu.

Din punct de vedere vizual, show-ul este o adevărată plăcere pentru spectator. Care au fost momentele tale preferate de la filmări?

Maladie nu este prezentă în multe dintre locații, dar ca interpretă, să am mână liberă în Wimbledon Theatre a fost un deliciu. Am lucrat mult în studiouri și nu prea mult afară. Mi s-a părut că decorurile au fost hipnotice. Gemma Jackson, scenograful, a făcut o treabă minunată la locațiile exterioare. Practic a construit străzi. Mergeai pe platou și simțeai că vei intra într-o clădire reală. Totul era atât de precis. E grozavă la jobul ei.

Foto: PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!