Modificare majoră la noua lege a salarizării. Dragoș Pîslaru cere plafonarea veniturilor abia majorate: „Înghețare sau eșalonare până în 2031”

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a anunțat oficial că va pleca la Bruxelles cu un mandat ferm, primit de la prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, pentru a bloca majorările salariale ale politicienilor. Obiectivul central al acestei deplasări este renegocierea termenilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât creșterile destinate înalților oficiali și demnitarilor statului să fie înghețate sau eșalonate până în anul 2031.

Decizia vine pe fondul unui context economic extrem de tensionat și al unei presiuni sociale uriașe, executivul încercând astfel să demonstreze solidaritate cu restul angajaților din sistemul bugetar, ale căror venituri rămân plafonate din cauza constrângerilor bugetare severe cu care se confruntă țara.

Mandat pentru renegocierea PNRR

Planurile ministerului au fost asumate public, Dragoș Pîslaru explicând că demersul său este o reacție directă la realitatea economică și socială din țară. Discuțiile decisive de la sediul Comisiei Europene vor avea loc în perioada imediat următoare, în cadrul ultimei faze de ajustare a programului de reforme.

„Am primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în anul 2031. În urma discuției cu prim-ministrul Ilie Bolojan, săptămâna viitoare voi merge la Bruxelles, unde voi susține această poziție în cadrul procesului de renegociere finală a PNRR”, a explicat ministrul interimar al Muncii.

Oficialul a subliniat că actualul climat fiscal impune o distribuire mult mai corectă a eforturilor financiare, iar liderii politici trebuie să dea un exemplu de cumpătare.

„Discuţia nu este dacă legea trebuie să fie unitară sau nu, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari. România este prea săracă să nu remunereze adecvat şi unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste şi competente în poziţiile de demnitate publică.

Dar România se află într-un context fiscal şi social dificil. Avem nevoie de echilibru, de responsabilitate şi de un efort corect distribuit”, a adăugat Pîslaru.

Citeşte şi: Avertismentul astrologului Cristina Demetrescu: O zodie rămâne fără bani până pe 1 iunie

Citeşte şi: Rugămintea mamei lui Ilie Bolojan: „Mi-a spus asta de mai multe ori”. Premierul interimar și părintele său au o legătură specială

Citeşte şi: Cine este Eugen Tomac, cel pe care președintele l-ar putea desemna premier. Ce legătură are cu Traian Băsescu și Nicușor Dan

Comisia Europeană cere aplicare unitară fără excepții

Misiunea de la Bruxelles se anunță însă una extrem de dificilă, în condițiile în care oficialii europeni au transmis deja autorităților de la București că nu mai acceptă amânări sau fragmentări în aplicarea noii legi a salarizării unitare. Comisia Europeană dorește eliminarea anomaliilor din sistemul public românesc, unde s-au acumulat mii de excepții și sporuri de-a lungul anilor.

„Știu că este un subiect sensibil. Știu și că poziția exprimată până acum, inclusiv în scris, de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public. Cu toate acestea, consider că este datoria mea să folosesc toate argumentele disponibile pentru a încerca să obțin o evaluare diferită”, a mărturisit ministrul interimar.

Conform strategiei guvernamentale, această solicitare nu reprezintă o abandonare a principiilor legii unice, ci doar o adaptare a ritmului de implementare pentru a evita o criză de încredere în rândul populației.

„Reforma salarizării unitare este necesară şi ea trebuie să aducă ordine, predictibilitate şi echitate într-un sistem care a acumulat prea multe excepţii, sporuri şi dezechilibre. Într-un astfel de moment, chiar dacă ar exista o reașezare obiectivă de grile, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil”, a avertizat Dragoș Pîslaru.

Riscul unei societăți puternic divizate

Unul dintre principalele argumente pe care Bucureștiul le va pune pe masa negocierilor este legat de stabilitatea socială. Ministrul Muncii consideră că o creștere substanțială a veniturilor pentru politicieni, în timp ce profesorii, medicii sau funcționarii de rând primesc majorări nesemnificative, ar putea bloca definitiv adoptarea întregii reforme din cauza opoziției publice.

„Societatea noastră este puternic divizată, iar percepţia publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct şansele de adoptare a legii. Echitatea trebuie să se vadă nu doar în cum vă arăta ierarhia ocupaţională în final, ci şi în efortul în timp pentru ajustare pe care ar trebui să îl facă cei care ocupă funcţii de demnitate publică în comparaţie cu restul familiilor ocupaţionale.

O îngheţare temporară sau măcar o reeşalonare devine mai mult decât oportună, în condiţiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină şi unitară, inclusiv pentru demnitari”, a conchis oficialul.

Deși rezultatul discuțiilor cu partenerii europeni rămâne incert, Dragoș Pîslaru a garantat că echipa guvernamentală va susține această poziție cu toate argumentele tehnice și economice disponibile pentru a proteja echilibrul social al țării.

Foto – Facebook