Legea salarizării și tăierea sporurilor. Cine sunt românii care vor avea salarii mai mari în 2027

Guvernul României se află contra cronometru pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare, un jalon critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Executivul a promis ferm că nicio leafă din sectorul public nu va scădea, însă realitatea economică impune limite stricte.

În timp ce termenul limită de la finalul lunii august presează autoritățile sub amenințarea pierderii a 700 de milioane de euro din fondurile europene, viitoarea legislație aduce o abordare extrem de prudentă, creșteri salariale moderate și o restructurare profundă a modului în care sunt remunerați angajații statului.

Miliarde calculate cu prudență pentru anul viitor

Ministerul Finanțelor a stabilit deja limitele clare în care se poate mișca noua schemă de salarizare, alocând o sumă fixă pentru majorările programate. Autoritățile recunosc că contextul economic actual nu permite excese bugetare, iar fondurile au fost stabilite la o valoare care să asigure stabilitatea fiscală a țării.

„Este adevărat că am transmis o adresă la Ministerul Muncii legată de anvelopa pentru Legea salarizării, care într-adevăr se înregistrează în jurul cifrei de 7,2 miliarde de lei pentru anul viitor”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la Antena 3.

Acesta a subliniat că prudența este cuvântul de ordine în elaborarea acestui buget, pe fondul incertitudinilor care planează asupra economiei în perioada următoare.

„Este o anvelopă prudentă pentru 2027, având în vedere foarte multele incertitudini care planează asupra închiderii programului PNRR, continuării anumitor proiecte la sfârșit de an, a investițiilor care se vor derula inclusiv în 2027 și a traiectoriei fiscal-bugetare din acest an”, a mai precizat Alexandru Nazare.

Citeşte şi: Avocatul familiei Andei, primele declarații după ce Emil Gânj a fost condamnat la închisoare pe viață: „Familia trăiește temeri intense”

Citeşte şi: Schimbări la Evaluarea Națională. Anunțul ministrului Educației pentru elevi. „Este nevoie!” Cum se va face admiterea la liceu

Citeşte şi: David Hasselhoff, de nerecunoscut la 73 de ani. Legendarul star din „Baywatch” nu se mai poate deplasa fără ajutor

Dispar sporurile tradiționale, rămân doar banii europeni

Una dintre cele mai mari modificări aduse de noul proiect de lege este legată de modul de calcul al veniturilor lunare. Sistemul stufos de sporuri care funcționează în prezent în administrația publică va fi desființat în forma actuală. Potrivit unor surse citate de Digi24, Toate sumele acordate sub formă de sporuri, inclusiv indemnizația sau norma de hrană, vor fi integrate direct în salariul de bază al angajaților,

Singura excepție majoră acceptată de noua legislație vizează stimularea personalului care lucrează direct la atragerea de capital extern. Astfel, singurul spor care va supraviețui acestei reforme este cel acordat pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, stimulent care va putea ajunge până la un procent de 40% din salariul de bază.

Conform analizelor interne, această reașezare a veniturilor va face ca doar puțin peste jumătate dintre angajații din sectorul public să beneficieze efectiv de creșteri salariale nete în cursul anului 2027, restul urmând să rămână la nivelul actual, prin transformarea sporurilor în salariu fix.

Dezechilibrul major dintre sectorul public și cel privat

Premierul Ilie Bolojan a explicat public motivele pentru care România nu își mai poate permite creșteri salariale generalizate sau substanțiale în sectorul bugetar, indicând o prăpastie tot mai mare între veniturile de la stat și cele din mediul privat, dar și o pondere alarmantă a cheltuielilor de personal în totalul încasărilor statului.

„Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește. Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar va procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%”, a explicat Ilie Bolojan, citat de Hotnews.

Șeful Executivului a pus pe masă opțiunile dure pe care România le are în acest moment pentru a menține echilibrul macroeconomic, avertizând că resursele actuale sunt limitate.

„Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a reafirmat Ilie Bolojan.

Negocieri politice intense la nivel înalt

Proiectul de lege, a cărui primă formă a fost finalizată de Ministerul Muncii sub coordonarea ministrului interimar Dragoș Pîslaru și trimisă Guvernului, se confruntă însă cu o provocare majoră de ordin politic. Cabinetul Bolojan fiind demis, actul normativ nu poate fi adoptat prin asumarea răspunderii sau ordonanță de urgență cu puteri depline, ci are nevoie de o susținere parlamentară solidă și rapidă.

Pentru a debloca impasul și a asigura adoptarea textului înainte de termenul limită din august, s-a activat un mecanism de mediere la cel mai înalt nivel. Procesul de negociere politică între partidele parlamentare a fost asumat direct de președintele Nicușor Dan, care colaborează în acest demers cu Radu Burnete, consilierul prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, în încercarea de a obține consensul necesar pentru salvarea fondurilor din PNRR.

Foto – Facebook