Cine poate afla câți bani avea o persoană decedată în bancă

După decesul unei persoane, membrii familiei trebuie să se ocupe de numeroase formalități, iar una dintre cele mai importante este succesiunea. Pe lângă locuințe, terenuri, mașini și alte bunuri, moștenirea poate include și bani păstrați în conturi bancare, depozite sau alte produse financiare. Însă cine are dreptul să afle ce sume se află în aceste conturi și în ce condiții pot fi retrași banii?

Accesul la informațiile bancare ale unei persoane decedate nu este liber pentru orice rudă. Există reguli privind secretul bancar, stabilirea calității de moștenitor și împărțirea patrimoniului. De aceea, familia trebuie să urmeze procedura legală, iar deschiderea succesiunii este, de regulă, pasul esențial pentru clarificarea drepturilor asupra banilor rămași în bancă.

Cine are dreptul la banii și bunurile unei persoane decedate

Moștenirea cuprinde patrimoniul transmis după deces, adică bunurile și drepturile patrimoniale ale persoanei, dar și obligațiile care pot fi transmise potrivit legii. În această categorie intră, după caz, banii din conturi curente, economiile din depozite bancare și alte creanțe ale defunctului.

Potrivit Codului civil, moștenirea se transmite în condițiile legii către moștenitorii legali sau testamentari. În lipsa unui testament valabil, sunt chemați la moștenire membrii familiei, potrivit ordinii și cotelor prevăzute de lege. Soțul supraviețuitor poate moșteni împreună cu rudele defunctului, iar cota sa depinde de categoria de moștenitori cu care vine în concurs.

Copiii, în calitate de descendenți, au drepturi succesorale, la fel ca alte rude chemate de lege, în funcție de situația familială. Dacă există un testament, acesta trebuie analizat în raport cu dispozițiile legale și cu drepturile moștenitorilor rezervatari, atunci când este cazul.

Este important de reținut că simplul fapt că o persoană este rudă cu defunctul nu îi oferă automat dreptul de a încasa banii din conturile acestuia. Calitatea de moștenitor și cota care îi revine trebuie stabilite în cadrul procedurii succesorale sau, dacă există un litigiu, de instanța competentă. De asemenea, dacă banii se aflau într-un cont comun sau provin din bunuri dobândite în timpul căsătoriei, trebuie clarificat ce parte aparținea efectiv persoanei decedate. Nu toate sumele aflate într-un cont pot fi considerate automat proprietatea exclusivă a defunctului.

Cum se deschide succesiunea după decesul unei persoane

Procedura succesorală se desfășoară, de regulă, la notarul public competent în funcție de ultimul domiciliu al persoanei decedate. Potrivit Legii nr. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială, procedura se deschide la cererea unei persoane interesate, cu respectarea regulilor de competență teritorială.

Articolul 104 din această lege prevede că, în cererea de deschidere a procedurii succesorale, sunt menționate datele de stare civilă ale defunctului, informațiile despre moștenitorii prezumtivi, bunurile și valoarea acestora, precum și pasivul succesoral.

În practică, persoana care solicită deschiderea succesiunii trebuie să contacteze un notar și să pregătească documentele necesare. Printre acestea se pot număra:

• certificatul de deces;
• actele de identitate ale moștenitorilor;
• certificatele de naștere și de căsătorie, după caz, pentru dovedirea legăturilor de rudenie;
• testamentul, dacă există;
• actele de proprietate pentru bunurile cunoscute;
• documentele sau informațiile disponibile despre conturile bancare, depozite, credite și alte obligații ale defunctului.

Lista exactă poate varia în funcție de situație. Notarul poate solicita acte suplimentare și poate face verificări pentru stabilirea moștenitorilor și a patrimoniului succesoral. Dacă familia nu cunoaște toate conturile bancare ale defunctului, acest lucru trebuie comunicat notarului. Identificarea activelor este importantă pentru ca masa succesorală să reflecte cât mai corect patrimoniul care urmează să fie împărțit. La finalul procedurii, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, notarul eliberează certificatul de moștenitor. Acesta stabilește cine sunt moștenitorii, ce bunuri intră în moștenire și ce cotă îi revine fiecăruia.

De ce este important să faci succesiunea la timp

În România, termenul general pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală este de un an de la data deschiderii moștenirii, potrivit art. 1.103 din Codul civil, cu excepțiile și regulile speciale prevăzute de lege. Acest termen nu trebuie confundat cu un termen general în care toate succesiunile trebuie finalizate la notar.

Moștenitorii trebuie să fie atenți la termenul de acceptare a moștenirii și să solicite îndrumare juridică dacă nu sunt siguri ce demersuri trebuie să facă. Acceptarea poate fi expresă sau tacită, în condițiile Codului civil, însă anumite acte făcute asupra bunurilor nu înseamnă automat, în orice împrejurare, acceptarea moștenirii.

Amânarea succesiunii poate crea dificultăți atunci când familia are nevoie să folosească banii din conturi sau să vândă un bun moștenit. Pot apărea și probleme dacă unul dintre moștenitori decedează înainte de finalizarea formalităților, dacă documentele sunt incomplete ori dacă există neînțelegeri privind împărțirea patrimoniului.

În plus, dacă succesiunea este finalizată după doi ani de la data decesului, pot apărea costuri fiscale suplimentare. Potrivit Codului fiscal, pentru transmisiunea proprietăților imobiliare prin moștenire, impozitul nu se datorează dacă procedura succesorală este finalizată în termen de doi ani de la deces. Dacă termenul este depășit, se poate datora impozitul prevăzut de lege pentru proprietățile imobiliare moștenite. Această regulă privește imobilele și nu trebuie confundată cu o taxă aplicată automat tuturor banilor din conturile bancare. Prin urmare, este util ca familia să înceapă demersurile cât mai curând, chiar dacă nu cunoaște încă toate bunurile sau conturile defunctului.

Ce obligații au moștenitorii și cât costă succesiunea

Moștenitorii au dreptul să primească bunurile și drepturile patrimoniale care le revin, în limitele cotelor stabilite legal. În același timp, trebuie să respecte drepturile celorlalți succesibili, să furnizeze informații corecte notarului și să nu dispună în mod nelegal de bunurile care aparțin patrimoniului succesoral.

Moștenirea poate include și datorii. În condițiile Codului civil, moștenitorii acceptanți răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii, în principiu, cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota fiecăruia. Situația concretă trebuie verificată, mai ales dacă defunctul avea credite, restanțe sau alte obligații. Înainte de a accepta o moștenire, este prudent ca persoanele îndreptățite să se informeze despre bunurile și datoriile existente. Renunțarea la moștenire este, de asemenea, supusă unor reguli legale și trebuie făcută în forma prevăzută de lege.

Costurile succesiunii nu sunt identice în toate cazurile. Ele depind de valoarea bunurilor declarate, de complexitatea dosarului, de documentele necesare și de tarifele aplicabile. Onorariul notarial se calculează potrivit normelor în vigoare, iar la acesta se pot adăuga costuri pentru obținerea unor acte, extrase sau evaluări, dacă sunt necesare. În cazul moștenirilor care includ imobile, trebuie verificat și regimul fiscal aplicabil în funcție de momentul finalizării procedurii. Pentru o estimare corectă, familia poate solicita notarului un calcul al costurilor pe baza bunurilor cunoscute și a valorilor acestora. Este recomandat ca moștenitorii să ceară de la început o estimare a cheltuielilor și să clarifice ce documente lipsesc, pentru a evita întârzierile și drumurile suplimentare.

Cine poate afla câți bani avea o persoană decedată în bancă

Informațiile despre conturile și operațiunile bancare sunt protejate de regulile privind secretul bancar. În consecință, o persoană nu poate solicita în mod liber soldul contului altei persoane doar pentru că este fiul, fiica, soțul, soția sau o altă rudă a acesteia. După deces, situația se schimbă în privința persoanelor care pot dovedi un interes și o calitate recunoscută de lege. Notarul care instrumentează succesiunea poate solicita informațiile necesare pentru identificarea și stabilirea masei succesorale, în condițiile legii. Banca trebuie să respecte cadrul legal aplicabil și cerințele privind protecția datelor și secretul bancar.

Moștenitorii pot solicita informații despre conturile defunctului în cadrul procedurii succesorale, prezentând documentele cerute și urmând procedura indicată de bancă. În funcție de caz, pot fi necesare certificatul de deces, actele de identitate și documentele notariale care dovedesc calitatea solicitantului.

Dacă o persoană este doar rudă, dar nu are calitatea de moștenitor și nici un alt temei legal pentru acces, banca nu este obligată să îi comunice soldurile sau istoricul tranzacțiilor. Nici faptul că o persoană cunoaște codul PIN al cardului ori parolele de internet banking ale defunctului nu îi conferă dreptul de a utiliza contul după deces. Informațiile bancare pot fi solicitate pentru a stabili ce sume intră în masa succesorală. Dacă există mai multe conturi sau depozite, acestea trebuie identificate și luate în calcul în funcție de drepturile patrimoniale ale defunctului.

Cine poate retrage banii din conturile persoanei decedate și în ce condiții

După decesul titularului, rudele nu ar trebui să retragă bani folosind cardul, PIN-ul sau datele de acces ale acestuia. Chiar dacă intenția este de a achita cheltuieli urgente, folosirea contului fără un temei legal poate provoca probleme și dispute între moștenitori. În mod obișnuit, banii sunt eliberați moștenitorilor după ce drepturile lor au fost stabilite și dovedite prin documentele succesorale cerute de bancă. Certificatul de moștenitor arată cine are drepturi asupra patrimoniului și care sunt cotele succesorale. Banca poate solicita documente suplimentare și instrucțiuni privind plata sumelor, în funcție de procedurile sale și de situația contului.

Dacă sunt mai mulți moștenitori, fiecare are dreptul la partea care îi revine, nu la întregul sold. Împărțirea efectivă se face potrivit certificatului de moștenitor, eventualului partaj și regulilor aplicabile. Dacă există un litigiu, un testament contestat sau neînțelegeri între succesibili, eliberarea banilor poate fi amânată până la clarificarea situației juridice. Pot exista particularități pentru conturile comune, produsele financiare cu beneficiari desemnați sau alte contracte bancare. Acestea trebuie analizate individual, deoarece nu toate situațiile se rezolvă identic.

Cât durează deblocarea conturilor bancare după succesiune

Nu există un termen unic valabil pentru toate băncile și toate dosarele, calculat automat din ziua decesului sau din ziua în care este emis certificatul de moștenitor. Durata depinde de completitudinea documentelor, de verificările băncii, de existența mai multor moștenitori și de eventualele neclarități privind drepturile asupra banilor. După obținerea certificatului de moștenitor, persoanele îndreptățite trebuie să contacteze banca, să prezinte documentele solicitate și să ceară procedura de eliberare a sumelor. Dacă actele sunt complete și nu există impedimente juridice, operațiunile pot fi procesate într-un interval relativ scurt, însă banca trebuie să confirme termenul aplicabil situației concrete.

Dacă sunt necesare documente suplimentare, există conturi comune sau apar dispute între moștenitori, procedura se poate prelungi. Pentru a evita întârzierile, este bine ca familia să anunțe banca despre deces, să păstreze documentele primite de la notar și să solicite în scris informații despre pașii necesari. În concluzie, persoanele care pot afla în mod legal ce bani avea în bancă un defunct și cele care pot retrage sumele sunt cele care au un temei legal pentru acces și, în cazul moștenitorilor, își dovedesc drepturile prin procedura succesorală. Deschiderea succesiunii la timp ajută la identificarea patrimoniului, la protejarea intereselor tuturor moștenitorilor și la evitarea unor complicații administrative sau juridice.

Surse legislative utile pentru documentare:

Legea nr. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială,

art. 1.103 din Codul civil – termenul de opțiune succesorală

Decizia ÎCCJ nr. 9 din 20 mai 2024 privind accesul moștenitorilor la informațiile bancare

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News