Între Yin și Yang – Boala noastră cea de toate zilele

De Andrei Spirtaru pe
Sentimentul geloziei poate fi principalul inamic al unei relații. De cele mai multe ori pornește de la o simplă bănuială, uneori nejustificată și ajunge să se amplifice exponențial de la o zi la alta.

Suferim de gelozie pentru că partenerul nostru dorește pe altcineva, sau, dimpotrivă, pentru că e dorit de altcineva, a doua variantă fiind și mai stupidă decât prima întrucât nu este neapărat din vina acestuia. Indiferent de cum a început, gelozia crește rapid din cauza faptului că noi căutăm cu disperare motive pentru a întreține acest foc interior, chiar dacă suntem conștienți că ne face rău. Odată instalată, ne scade apetitul, devenim anxioși, nesuferiți, iar în multe dintre cazuri dezvoltăm cu ușurință un sentiment de ură pentru celălalt, omul pe care îl considerăm vinovat pentru tot.

Dacă situația s-ar întâmpla altora și nu nouă, am zâmbi cu superioritate și am afirma că nu înțelegem cum doi oameni pot fi așa absurzi. Dar, întrucât este în curtea noastră, nu ne putem abține.

Părerile legate de efectele geloziei într-un cuplu sunt foarte diferite. Există o categorie mare de oameni care susțin că gelozia distruge o relație întrucît, în cele din urmă, certurile dintre cei doi vor duce la ruperea cuplului. Aceștia sunt cei care recomandă un comportament echilibrat, rațional, care ar soluționa rapid situația. În urma unei discuții fără perdea, cei doi ar conveni asupra neclarităților apărute. Astfel, bănuilelile unui început de infidelitate ar fi infirmate categoric ori confirmate și asumate.

Există însă și o a doua categorie, care îți vor spune că gelozia înseamnă o formă de iubire și că o relație înflorește datorită ei. Femeia bănuită cu sau fără motiv de bărbatul ei, este fericită chiar dacă manifestările acestuia ajung pâna la molestări corporale, adică mai pe înțelesul tuturor la bătaie. În văzul lumii ea va vocifera împotriva apucăturilor bărbatului ei,  dar își va purta cu un soi de mândrie vânătăile ca pe niște dovezi de dragoste din partea acestuia. O situație similară apare și în cazul femeilor geloase pe bărbații lor. Crizele acestora, constînd din strigăte ce trezesc un cartier întreg precum și vasele sparte, vor fi percepute de bărbat ca dovezi incontestabile de dragoste. El se va plânge prietenilor săi de ce a pățit, dar le va sugera cu un zâmbet șmecheresc că răsplata împăcării a făcut să merite cele întâmplate.

O bună perioadă de timp am fost pe deplin convins că oamenii din cea de-a doua categorie sunt ori bătuți în cap, ori cu probleme psihice destul de grave. Că oricare doi oameni, bărbat și femeie sunt capabili să se comporte ca un gentleman și ca o lady chiar atunci când poartă o discuție incomodă între ei. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa, oameni perfect decenți și cultivați putând face parte din cea de-a doua categorie. Cred că este bine să înțelegem și să acceptăm oamenii din jurul nostru așa cum sunt, iar pe cât posibil să ne alegem partenerii de viață din aceeași categorie cu noi. Abordarea problemelor de cuplu prin prisma lucidă a minții sau prin cea impulsivă a sufletului este o opțiune și nu neapărat o greșeală.

Când nu scrie ficțiune urbană, Andre Spirtaru predă cursuri despre cum să scrii un roman sau oferă consultații de coaching relațional. Îi puteți citi textele pe unica.ro săptămânal și îl puteți găsi și pe www.andreispirtaru.ro sau Instagram @andrei.spirtaru.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro