Anul Nou 2026 pe rit vechi – cine îl sărbătorește și de ce

Creștinii care păstrează sărbătorile pe rit vechi, după calendarul iulian, se pregătesc de Revelion la câteva zile după ce Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Botezul Domnului și Soborul Sf. Ioan Botezătorul. Află când este Anul Nou 2026 pe rit vechi, ce comunități petrec de Revelion după calendarul vechi și ce credințe păstrează.

Câteva comunități de credincioși din România sărbătoresc Anul Nou 2026 pe rit vechi, la 13 zile distanță față de majoritatea românilor. Astfel, Revelionul pe rit vechi în 2026 va fi sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, la câteva zile după ce românii ortodocși sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului.

Anul Nou 2026 pe rit vechi este păstrat în toate comunitățile de creștini care au ales să păstreze vechiul calendar iulian. Acesta are o diferență de 13 zile față de calendarul gregorian pe care îl urmează majoritatea țărilor europene și creștine. Data de 13 ianuarie 2026 corespunde zilei de 31 decembrie 2025 din calendarul Iulian. Astfel, ziua de 14 ianuarie devine prima zi a noului an pentru credincioșii de stil vechi.

Ce înseamnă rit vechi sau stil vechi

Termenul de „stil vechi” desemnează calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. Acesta a fost realizat pe baza unor calcule aproximative și nu corespundea perfect cu anul solar real, adică timpul exact în care Pământul înconjoară Soarele. În timp, această diferență s-a acumulat și a dus la un decalaj tot mai mare între calendar și realitatea astronomică.

Pentru a corecta această problemă, a fost creat calendarul gregorian, cunoscut drept „stilul nou”. Schimbarea s-a făcut prin eliminarea a zece zile din calendar, astfel încât după ziua de 4 octombrie 1582 a urmat direct ziua de 15 octombrie 1582.

În România, trecerea oficială la calendarul gregorian a avut loc în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Biserica Ortodoxă Română a adoptat noul calendar în 1924, aliniindu-se astfel majorității bisericilor ortodoxe. Există însă și astăzi biserici care folosesc calendarul iulian, precum Biserica Ortodoxă Rusă, cea Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos.

De ce există două Revelioane în România

Comunitățile de credincioși sârbi, lipoveni sau basarabeni respectă calendarul iulian, astfel că toate sărbătorile lor sunt decalate cu 13 zile, față de sărbătorile creștine pe care le țin românii ortodocși. Acești credincioși pe stil vechi sărbătoresc deopotrivă Crăciunul și Anul Nou 2026 cu 13 zile mai târziu decât majoritatea românilor.

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat sistemul, ștergând din calendar zilele rămase în urmă. Așa a apărut calendarul Gregorian sau calendarul pe stil nou. România a adoptat acest calendar în 1919 pentru uzul civil, iar Biserica Ortodoxă Română l-a adoptat în anul 1924. Treptat, numeroase biserici și mănăstiri mari din țară au adoptat și ele calendarul nou, gregorian.

Cu toate acestea, Biserica Rusă, Sârbă, a Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos au păstrat vechiul calendar Iulian. Astăzi, diferența acumulată între cele două calendare este de exact 13 zile.

De ce nu există și Paștele pe stil vechi

Așa cum menționam mai sus, creștinii sârbi, lipoveni sau basarabeni care țin calendarul pe stil vechi sărbătoresc atât Nașterea Domnului, cât și Revelionul la 13 zile după calendarul ortodox obișnuit. Toate marile lor sărbători creștine sunt și ele decalate cu 13 zile. Dar Paștele se sărbătorește de către toți creștinii ortodocși la aceeași dată, calculată în funcție de calendarul pe stil vechi.

”Pentru a înlătura dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe și pentru a menține o unitate ortodoxă în serbarea Paștilor, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit, în anul 1927, ca Paştile să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după pascalia stilului vechi, adică în același timp cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat”, menționează doxplogia.ro

Cine sărbătorește Anul Nou 2026 pe stil vechi

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în toate comunitățile care au refuzat să adopte reforma calendarului făcută de Papa Grigore al XIII-lea sau care aparțin de biserici ce au păstrat vechiul mod de calcul pentru sărbătorile religioase. Majoritatea românilor sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou pe stil nou, dar există comunități minoritare care păstrează tradiția veche, precum bisericile din Rusia, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.

Sârbii, basarabenii, macedonenii sau lipovenii stabiliți în România sărbătoresc Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Totodată, alături de ei, sărbătoresc Anul Nou 2026 pe rit vechi și rudele lor, soți sau cumnați care sunt de altă religie sau care sunt ortodocși, dar pe stil nou. Se poate spune că cei din urmă sunt de-a dreptul norocoși să sărbătorească de două ori Crăciunul și Revelionul, o dată pe stil nou și a doua oară, la mijlocul lunii ianuarie, pe stil vechi.

Tradiții și obiceiuri la Anul Nou 2026 pe stil vechi

Revelionul pe stil vechi este întâmpinat de colindători în toate comunitățile de lipoveni sau de basarabeni. În unele sate, în seara zilei de 13 ianuarie, cetele de tineri pornesc la colindat și pocnesc din bice să alunge necazurile și relele din anul care se încheie. Copiii și tineri merg cu Plugușorul sau cu Malanca, un obicei frumos, în care se folosesc măști și costume. Tinerii pocnesc din bice, aprind focuri, fiindcă se spune din bătrâni că aceste obiceiuri alungă spiritele rele și ghinionul acumulat în anul care tocmai se încheie.

foto: Comunitatea Rușilor Lipoveni din România

În comunitățile de ruși lipoveni, se merge la biserică atât pe 13, cât și pe 14 ianuarie. Pe data de 14 ianuarie, în prima zi de Anul Nou, ei îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile și mulți credincioși merg la biserică. Abia după slujbă vin acasă unde se așază cu familia la o masă încărcată de bunătăți, iar copiii pleacă la colindat cu sorcova. Dar sorcova lor este puțin diferită. Copiii își umplu desaga cu boabe de grâu și de porumb și le presară pe la casele celor pe care îi colindă, să le ureze un an spornic, bogat și plin de roade.

”Ajunul Anului Nou este doar pentru a te duce la biserică și pentru pregătirea preparatelor. A doua zi de Anul Nou, pe 14 ianuarie, mergem din nou la biserică, pentru că este Sfântul Vasile și, abia după ce ne întoarcem, pleacă și copiii cu colindul, care este un fel de sorcovit. Ei își umplu pungile cu cereale și când merg să colinde aruncă cu grâu, porumb, orz și alte cereale în casa gazdelor, pentru ca acestea să aibă un an bogat. Așa era înainte, lumea era mai puțin interesată de bani și preocupată mai mult de recoltă, care trebuia să fie bună, pentru ca oamenii să o ducă bine. Colindul nostru de Anul Nou este foarte scurt, iar copiii primesc dulciuri”, a precizat pentru Discover Dobrogea, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța, Nicolae Artion.

În casele sârbilor, există obiceiul de a se sparge paharele. După ce se ciocnește prima cupă de șampanie la miezul nopții, paharul este aruncat pe podea, cioburile simbolizând ruperea de problemele și necazurile din anul ce a trecut.

Foto: Uniunea Sârbilor din România

De asemenea, în această perioadă se respectă și o serie de superstiții, în special în dimineața zilei de 14 ianuarie. În multe familii de sârbi, tinerii și copiii se spală pe față cu apă dintr-un vas în care se pune un ban de aur sau argint. Se crede că acest obicei frumos aduce sănătate și prosperitate în noul an.

Fetele nemăritate pun busuioc la fântână sau afară, agățat la ușă sau la fereastră. Dacă a doua zi găsesc brumă pe el, tradiția spune că se vor căsători în acel an.

La fel ca în multe alte comunități creștine, oamenii cred că prima persoană care intră în casă în noul an trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc. Iar gospodinele evită să măture și să facă curat pe 14 ianuarie, deoarece se crede că cine mătură sau aruncă gunoiul pe 14 ianuarie, își mătură norocul din casă.

Bucate alese pe masa de Revelion

Masa de Anul Nou 2026 este una bogată și încărcată cu delicii culinare. Gazdele pun pe masă tot ce au mai bun pentru familia lor și pentru musafiri. Nu lipsesc gustările tradiționale precum ardeiul umplut cu caimac, zacusca și salatele sârbești, alături de mezeluri și afumături de casă.

La felul principal, oferta este variată. Se mănâncă șnițel Karadjordje, mușchiuleț învelit în șuncă, ramstek sau cartofi pregătiți în stil sârbesc. Foarte apreciate sunt și preparatele din carne, fie că e piept de pui sau cotlet de porc, gătite în prapure și servite cu murături.

În casele lipovenilor se mănâncă mult pește de Revelion. ”Deoarece principala îndeletnicire a rușilor lipoveni era, pe vremuri, pescuitul, de pe masa de sărbători nu trebuie să lipsească peștele. După ce venim de la biserică, în prima zi de Anul Nou, toată familia se strânge la masă și mâncăm pește, icre, sarmale cu carne de pește, răcitură cu pește, dar și cu carne de porc, salată de boeuf, cârnați, plăcinte cu răvașe și, bineînțeles, dulciuri. Sărbătorile de iarnă se încheie cu Boboteaza, care, pe stil vechi este pe 19 ianuarie. Preotul sfințește apa, lumea postește pentru a bea apa sfințită și organizăm doar o slujbă restrânsă în curtea bisericii”, am aflat de la Nicolae Artion, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța, Discoverdobrogea.ro.

Foto: Freepik.com/Facebook