Ce putere le atribuim banilor

De Revista Unica pe

Cu toţii am simţit, la un moment dat, nevoia de a cumpăra ceva ce ne depăşea cu mult bugetul. Unii au căzut pradă tentaţiei, alţii nu. Camelia Şucu explică ce înseamnă cheltuieli bazate pe raţiune, nu în exces.
Când ne dorim ceva care implică o cheltuială mai serioasă, important este echilibrul. De multe ori, ceea ce ne dorim nu ne trebuie de fapt, şi atunci putem depăşi acel moment de dorinţă fără a cheltui neapărat, iar asta înseamnă cumpătare. Dacă nu reuşim să depăşim acel moment şi cheltuim, trebuie să ştim că ne putem baza pe noi înşine pentru a repune balanţa materială în armonie.

Dacă execes înseamnă a avea grijă de toţi cei din familia ta şi dacă exces înseamnă că vrei ca ei să fie frumos îmbrăcaţi şi bine educaţi, atunci da, sunt înclinată către excese, deoarece îmi place să am grijă de oamenii dragi. Şi eu am avut dorinţe, pe care acum pot spune că le consider nelalocul lor – de exemplu,
înainte de 1989, când un salariu era apro-ximativ 2.500 de lei, îmi doream o pereche de blugi care costa 1.000 de lei. Era categoric o exagerare, dar eram la facultate, vedeam la colege şi îmi doream şi eu. Pentru că nu a avut cine să-mi achite „abuzul“, am stat câteva nopţi şi am făcut nişte caiete de desen, am dat meditaţii şi astfel mi-am „acoperit“ excesul. Acestea sunt mici nebunii. Lipsa de cumpătare înseamnă ceva mai serios: să împrumuţi bani pe care ştii că nu ai cum să îi retur-nezi sau să cheltuieşti banii împrumutaţi pentru casă în alte scopuri. Cred că este foarte important să ştim care este lanţul de valori, care se întinde de la a produce până la a cheltui. Iar în acest lanţ, trebuie să fim foarte atenţi să învăţăm ce funcţie şi ce putere le dăm banilor. Aceasta ar trebui să fie una singură: de a circula pentru a întreţine anumite schimburi – ei sunt un instrument. În viziunea mea, ceea ce produce banii nu este niciodată la acelaşi nivel cu banul în sine, este mereu superior. Dacă este să vorbesc despre ce e mai important – să fim cumpătaţi sau să câştigăm mai mult ca să putem cheltui mai mult? –, aş porni de la faptul că trebuie să ne dorim să progresăm. Este în firea omului şi nu trebuie să vedem această năzuinţă doar prin prisma banilor, ci din contră: cunoştinţele şi acţiunile noastre ne vor duce la ceea ce dorim, respectiv mai mulţi bani. Drept urmare, nu este important să ne întrebăm dacă este corect să cheltuieşti mai mult decât produci. Ci să ne întrebăm fiecare dacă ştim să ne administrăm şi să ne echilibrăm. Ştim să facem trecerea de la „a vrea“ la „a putea“? Cred că acesta e cel mai important lucru. Eu nu am avut mereu conturile pline, am muncit uneori şi ani de zile până am început să văd rezultatele în ceea ce am investit. Sunt însă fericită când văd că mă pot adapta, indiferent de vremuri, de căderi şi de reveniri. Viaţa m-a învăţat că trebuie să fiu informată pentru a fi capabilă să mă ridic, iar dacă nu cunosc ceva, nu îmi este teamă să abordez domeniul respectiv şi să învăţ temeinic şi repede. Încă din facultate mi-am dat seama că, într-adevăr, îmi permit un exces atunci când ştiu că mă pot descurca să fac rost de bani prin munca mea. Aşa mi s-a întâmplat de atunci încoace: când a fost de muncit, am muncit, chiar dacă în acea perioadă nu m-am bucurat de banii câştigaţi, ci i-am folosit ca instrument şi i-am reinvestit.

Pe majoritatea îi bucură shoppingul, ne place să ne înnoim cumpărând haine, în timp ce pe alţii îi bucură să-şi achiziţioneze o maşină nouă sau să aibă cea mai pompoasă nuntă. Şi nu trebuie să judecăm pe nimeni. Suntem nişte consumatori, iar din punctul meu de vedere – al omului de afaceri şi de investiţii – existenţa consumului şi a oamenilor care mun-cesc şi cheltuiesc este un semn bun, acela că lucrurile se mişcă bine. Aşadar: dacă vrei şi ai mijloacele, acţionează, iar dacă nu ai, imaginează-ţi ce ai putea face pentru a obţine ce îţi doreşti. Nu e nicio nenorocire dacă nu reuşeşti imediat, trebuie să învăţăm să avem răbdare. Am făcut window shopping câţiva ani buni, nu aveam în acea vreme bani suficienţi pentru a-mi achiziţiona lucruri cu poveste. Dar mi-am spus mereu că, la un moment dat, voi avea destul ca să îmi cumpăr. Şi am ajuns.

Mai păstrez şi acum primele achiziţii, un pulover şi o bluză, şi îmi voi aminti mereu cât au costat şi cum mi le-am dorit. Însă nu a fost nimic rău în faptul că nu mi le-am permis de la început şi nu a fost neapărat extraordinar apoi, când am putut să îmi cumpăr cu uşurinţă ceea ce îmi doream. Însă este adevărat că binele şi confortul susţinute de bani dau o dependenţă, dar aceasta trebuie transformată pozitiv pentru tine: OK, mi-e bine, dar cum să fac să întreţin acest bine? Astfel, vom munci mai mult! Sunt de părere că nu este nimic rău în a-ţi dori să cumperi mai mult dacă asta înseamnă că vrei să produci şi să munceşti pe măsură.
„Este important să ştim care e lanţul de valori, de la  a produce la a cheltui.“

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro