Poate fi folosit cardul unei persoane decedate. Ce spune legea

După decesul unei persoane, familia trebuie să rezolve și o serie de formalități administrative. Una dintre cele mai frecvente întrebări este dacă rudele pot folosi cardul unei persoanei decedate pentru a retrage bani sau a plăti facturi.

Decesul titularului schimbă regulile de acces la cont, iar faptul că o rudă cunoaște codul PIN sau deține cardul nu îi conferă automat dreptul de a-l folosi. Legea face diferența între utilizarea cardului, accesul la informațiile bancare și dreptul moștenitorilor de a primi banii rămași în cont. Aceste operațiuni sunt supuse unor reguli diferite, prevăzute de Codul civil și de legislația bancară.

În practică, este important ca familia să anunțe banca despre deces și să urmeze procedura legală pentru identificarea moștenitorilor și stabilirea drepturilor fiecăruia. Încercarea de a folosi cardul unei persoane decedate ca și cum titularul ar fi în viață poate crea probleme juridice, inclusiv atunci când persoana care retrage banii este chiar un membru al familiei.

Codul civil: ce faci cu banii din contul unei persoane decedate

Unul dintre cele mai importante texte de lege în această situație este articolul 954 din Codul civil, care stabilește momentul în care se deschide moștenirea. Legea prevede: „Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.” Această regulă înseamnă că, din momentul decesului, patrimoniul persoanei trebuie analizat în cadrul procedurii succesorale. În patrimoniu intră și banii aflați în conturile bancare, alături de alte bunuri și drepturi cu valoare patrimonială care pot fi transmise prin moștenire. Totuși, deschiderea moștenirii nu înseamnă că orice rudă poate retrage imediat banii. Trebuie stabilit cine are calitatea de moștenitor, ce drepturi îi revin fiecărei persoane și cum se pot efectua legal operațiunile bancare.

O altă prevedere importantă se regăsește în articolul 2.187 din Codul civil. Alineatul (1) precizează: „În cazul în care titularul contului decedează, până la efectuarea partajului, moștenitorii sunt considerați titulari coindivizari ai contului, pentru efectuarea operațiunilor în cont fiind necesar consimțământul tuturor coindivizarilor.”

Pe înțelesul tuturor, atunci când există mai mulți moștenitori, banii nu pot fi tratați automat ca și cum ar aparține exclusiv unuia dintre ei. Până la împărțirea legală a bunurilor, trebuie respectate drepturile celorlalți moștenitori și regulile aplicabile contului. Prin urmare, faptul că o persoană este copilul, soțul sau soția titularului decedat nu îi oferă, de unul singur, dreptul de a dispune după bunul plac de întregul sold bancar.

Mai poate fi folosit cardul dacă persoana decedată a lăsat PIN-ul familiei?

O situație întâlnită în practică este aceea în care titularul unui cont le-a comunicat rudelor codul PIN sau le-a permis să îl ajute cu retrageri și plăți în timpul vieții. După deces, membrii familiei pot considera că această încredere le permite să continue operațiunile. Din punct de vedere juridic, însă, trebuie făcută diferența între accesul fizic la card și dreptul de a efectua tranzacții. Articolul 2.030 din Codul civil reglementează încetarea mandatului și prevede că acesta încetează, printre altele, prin „moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului”.

Mandatul este, în esență, împuternicirea prin care o persoană autorizează o altă persoană să acționeze în numele său, în limitele stabilite. În cazul unui cont bancar, regulile aplicabile împuternicirii trebuie analizate împreună cu prevederile contractului și condițiile băncii. Așadar, dacă o persoană avea dreptul să efectueze anumite operațiuni în numele titularului, această împuternicire nu poate fi considerată automat valabilă și după deces. Nici simpla deținere a cardului, nici cunoașterea codului PIN nu înlocuiesc dreptul legal de a dispune de bani.

Este importantă și o altă distincție: încetarea mandatului și momentul în care banca află despre deces pot avea consecințe diferite în relația cu instituția de credit. De exemplu, condițiile generale ale unor bănci prevăd că decesul trebuie notificat și documentat pentru a deveni opozabil băncii în condițiile stabilite contractual.

Ce riscă persoana care retrage bani după deces?

Folosirea cardului unei persoane decedate poate avea consecințe juridice, în funcție de împrejurări. Nu orice situație poate fi încadrată automat într-o anumită infracțiune, deoarece contează modul în care au fost efectuate tranzacțiile, existența unei autorizări, scopul urmărit și eventualele prejudicii produse.

De exemplu, dacă o rudă retrage bani fără drept și îi folosește în interes propriu, pot apărea conflicte cu ceilalți moștenitori și obligația de a restitui sumele. Dacă există indicii privind o faptă penală, încadrarea juridică trebuie stabilită de organele competente, în funcție de probe și de circumstanțele concrete.

Problemele pot deveni mai complicate atunci când există mai mulți moștenitori, iar unul dintre ei retrage o sumă importantă înainte ca succesiunea să fie clarificată. Ceilalți pot solicita explicații privind operațiunile, pot cere restituirea banilor și, dacă nu se ajunge la o soluție, pot apela la instanță.

Faptul că persoana care a folosit cardul este soțul, soția sau copilul titularului nu înseamnă că orice retragere este justificată legal. Calitatea de rudă și dreptul de moștenire sunt aspecte diferite de dreptul de a efectua o anumită tranzacție bancară. De aceea, dacă există cheltuieli urgente după deces, cum ar fi plata unor servicii funerare, este recomandat ca familia să discute cu banca și cu notarul despre documentele și procedura potrivite, în loc să recurgă la retrageri neautorizate.

Ce trebuie să facă familia după decesul titularului de cont

Primul pas este anunțarea băncii despre decesul titularului. Familia trebuie să întrebe ce documente sunt necesare pentru înregistrarea situației și pentru protejarea fondurilor până la clarificarea succesiunii.

În general, procedura presupune următoarele etape:

1. Notificarea băncii. Se prezintă certificatul de deces și se solicită informații despre pașii care trebuie urmați pentru contul respectiv.
2. Deschiderea succesiunii. Familia se adresează unui notar public competent, care identifică moștenitorii și bunurile ce intră în masa succesorală.
3. Obținerea certificatului de moștenitor. Documentul stabilește cine moștenește și ce cotă îi revine fiecărei persoane.
4. Prezentarea actelor la bancă. Moștenitorii solicită eliberarea sumelor care li se cuvin sau efectuarea operațiunilor permise de lege și de procedurile instituției bancare.

Documentele cerute pot varia în funcție de bancă și de situația concretă. De regulă, sunt necesare certificatul de deces, actul de identitate al solicitantului și certificatul de moștenitor sau o hotărâre judecătorească relevantă. Banca poate solicita și alte documente justificative.

Este important de reținut că informarea băncii despre deces nu este același lucru cu finalizarea succesiunii. Instituția poate restricționa accesul la cont pentru a proteja fondurile, însă dreptul de a primi banii se stabilește în condițiile legii, pe baza documentelor corespunzătoare.

Poate banca să blocheze banii din cont?

Da, banca poate restricționa operațiunile după ce află despre deces, potrivit cadrului legal aplicabil și condițiilor contractuale. Măsura urmărește să împiedice tranzacțiile neautorizate și să protejeze drepturile persoanelor care vor fi recunoscute drept moștenitori. Totuși, este importantă distincția dintre blocarea cardului și situația juridică a banilor din cont. Restricționarea cardului nu înseamnă că fondurile dispar sau că moștenitorii pierd dreptul de a le primi. Banii rămân supuși regulilor succesorale, iar distribuirea lor se face după clarificarea drepturilor persoanelor îndreptățite.

În plus, nu trebuie presupus că toate conturile sunt blocate automat în clipa decesului. În practică, banca trebuie să afle despre eveniment și să îl înregistreze conform procedurilor sale. Din acest motiv, notificarea promptă este esențială. Dacă persoana decedată avea mai multe conturi, depozite sau produse bancare, familia ar trebui să solicite clarificarea fiecărei situații. Procedura poate diferi în funcție de tipul produsului, de contract și de existența altor titulari sau împuterniciți.

Ce drepturi au moștenitorii asupra informațiilor bancare?

O altă întrebare importantă este dacă moștenitorii pot afla câți bani existau în cont și ce operațiuni au fost efectuate înainte de deces. În această privință, un reper esențial este Decizia nr. 9 din 20 mai 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată pentru interpretarea unitară a legislației privind secretul bancar.

Instanța supremă a stabilit că moștenitorii pot primi informații protejate de secretul bancar referitoare la operațiunile din perioada anterioară decesului numai dacă justifică scopul pentru care le solicită. Cu alte cuvinte, simpla calitate de moștenitor nu le oferă acces necondiționat la toate tranzacțiile efectuate de titular în timpul vieții. Banca trebuie să analizeze solicitarea și justificarea prezentată.

În schimb, după dobândirea calității de moștenitori, aceștia au dreptul să primească informațiile necesare privind soldul contului la data decesului și operațiunile ulterioare, în condițiile stabilite de Înalta Curte. Aceste date îi ajută să identifice bunurile care intră în succesiune și să își exercite drepturile legale. Această distincție este utilă mai ales atunci când există suspiciuni că anumite sume au fost retrase fără drept sau când trebuie lămurite tranzacții care pot influența împărțirea moștenirii.

Ce se întâmplă dacă există mai mulți moștenitori?

Atunci când există mai mulți moștenitori, împărțirea banilor trebuie să respecte cotele succesorale și regulile aplicabile bunurilor comune din masa succesorală. Unul dintre moștenitori nu poate considera automat că are dreptul să retragă întreaga sumă doar pentru că deține cardul sau se ocupă de formalități.

Dacă moștenitorii ajung la un acord, procedura poate fi rezolvată pe cale notarială, în condițiile legii. Dacă apar neînțelegeri privind sumele retrase, cotele cuvenite sau împărțirea bunurilor, situația poate necesita un partaj ori o soluționare în instanță.

În cazul în care unul dintre moștenitori a retras deja bani după deces, este recomandat să păstreze documentele privind tranzacțiile și să clarifice situația cu ceilalți moștenitori, notarul și, dacă este necesar, un avocat. Restituirea sumelor poate fi solicitată în funcție de circumstanțe și de drepturile fiecărei persoane.

Foto: Shutterstock