Scandalul laptelui infestat cu aflatoxină a luat amploare şi specialiştii se întrec în declaraţii, care de care mai alarmante sau menite să calmeze populaţia speriată. De fapt, mucegaiurile din alimente au fost mereu o sursă de toxine periculoase, mai ales că se pot răspândi în mai multe grupe de hrană. Află care mucegai te poate ucide şi care mucegaiuri sunt inofensive.Ce este aflatoxina?Aflatoxina este o substanţă cancerigenă eliberată de anumite tipuri de ciuperci (mucegaiuri) care infectează alimentele depozitate necorespunzător, în condiţii de igienă precară sau în mediu plin de umezeală."Este o otravă sintetizată de ciuperci microscopice, adică mucegaiuri, mai exact de Aspergillus flavus, un mucegai galben", a declarat prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.Ea se găseşte cel mai des în cafea, arahide, porumb, alune, condimente şi furaje pentru animale, ţinute în condiţii de umezeală. Toxina din mucegai se transmite în corpul animalelor (vaci, păsări, etc) şi apoi, în corpul uman. Dacă unele animale elimină aflatoxina după un număr de zile, cercetătorii de la noi susţin că organismul uman nu poate scăpa de toxina cancerigenă.Această substanţă a apărut în mâncarea europenilor de mulţi ani,dar în ţările civilizate s-au luat măsuri speciale de eliminare a ciupercilor nocive care produc aflatoxina. Astfel, fermele şi crescătoriile din străinătate au impus sisteme de filtrare a aerului, control al calităţii şi sisteme de eliminare a umezelii din depozite.Cât lapte cu aflatoxină trebuie să bei ca să te îmbolnăveşti?"Cantitatea de toxină care trebuie ingerată de cineva astfel încât să-i fie pusă în pericol sănătatea este de un nanogram pe kilogram corp pe zi, adică la o persoană de 70 de kilograme ar fi nevoie de 70 de nanograme de aflatoxină pentru a se îmbolnăvi. Fiind vorba de lapte, ar însemna să bem câţiva litri de lapte pe zi ca să fim afectaţi", a spus Dr. Menci.Citeşte mai departe şi află ce alimente sunt cele mai expuse contaminării cu aflatoxină, cum poate ea să provoace cancer şi care sunt mucegaiurile inofensive din alimentaţie, pe pagina următoare!Ce alimente sunt cele mai expuse contaminării cu aflatoxină?Aflatoxina se găseşte cel mai des în cafea, arahide, porumb, alune, condimente şi furaje pentru animale, respectiv în carne, ouă sau lapte produs de acestea, dar şi în băuturi alcoolice (distilate din cereale: whiskey bourbon, vodka).Deşi sună periculos şi alarmant, aflatoxina nu contaminează neapărat alimentele pe care creşte mucegaiul Aspergillus flavus."Nu întotdeauna prezenţa ciupercii înseamnă prezenţa otrăvii, a toxinei în cereale sau lapte. Doar pentru că animalul este hrănit natural, în curtea omului cu furaje, nu înseamnă, însă, că este neapărat sănătos. Pentru aşa ceva există testele", a mai spus Gheorghe Mencinicopschi.Cum ne ucide aflatoxina. De ce este cancerigenă ?Toxinele din mucegaiul Aspergillus flavus care au fost ingerate de animale sunt trecute prin ficat. Acesta le transformă în ceva şi mai periculos, în aflatoxina M1. Aflatoxina M1 este mult mai periculoasă decât cea B1. Aflatoxina M1 este cancerigenă numai în anumite situaţii: dacă ficatul bolnavului este deja afectat de hepatită, de exemplu, dacă dieta persoanei este bazată foarte mult pe carne, etc. Citeşte şi Sănătate: Află totul despre ciroza hepatică, boala Micăi NiculescuCare sunt mucegaiurile bune?Faptul că aflatoxina este un produs al mucegaiurilor din mâncare nu trebuie să ne panicheze peste măsură. Autorităţile au retras de pe piaţă laptele şi brânza suspectate de contaminare, chiar dacă testele nu au fost terminate asupra loturilor. În plus, nu toate mucegaiurile produc toxine cancerigene şi nu trebuie să fugim ori de câte ori vedem mucegai undeva.Tâta timp cât fructele şi legumele mucegăite sunt aruncate, carnea este cumpărată din magazine autorizate şi lactatele au certificate sanitar-veterinare la zi, riscul de contaminare cu aflatoxină este mic.Sortimentele de brânză cu mucegai, cum ar fi Brie, Camembert, Gorgonzola sau Roquefort conţin culturi atent selecţionate de mucegai, care nu produc aflatoxină.În plus majoritatea acestor sortimente, precum şi anumite mezeluri (salam, cârnaţi şio şuncă, salam de Sibiu) sunt tratate cu mucegaiul din genul Penicillium, nu Aspergillus.