Peștera Ialomiței, numită pe vremuri Peștera Regilor

De Adina Stanila, pe

Bisericuța de lemn, ineditul zonei și poveștile locului au făcut din Peștera Ialomiței cea mai cunoscută și cea mai vizitată din Bucegi. Zona este accesibilă cu mașina, Peștera Ialomiței aflându-se pe Muntele Bătrâna, la numai 10 kilometri de izvoarele Ialomiței.

 

Pe vremuri, Peștera Ialomiței era numită și Peștera Regilor, aducând aminte de regii daci care au găsit aici un loc sacru pentru zeii la care se închinau. Este surprinzător cum această peșteră se află tocmai în centrul geometric al Bucegilor, munți înconjurați de mister și de legende, dar mai ales străbătuți de energii și vibrații puternice.

Peștera Ialomiței, numită pe vremuri Peștera Regilor

izvorul din fata schitului, protejat de crucea de piatră

Adepții misticismului ar spune că peștera a fost folosită pentru ritualuri și rugăciuni din vremuri foarte vechi. Are o poziție privilegiată și nu era ușor de descoperit pe vremea dacilor. Pădurea deasă și apa vijelioasă a Ialomiței proteja stâncile în care se deschidea peștera.

Prin aceste locuri circulă povești despre iele magice, care vin în nopțile cu lună plină să danseze lângă apa Ialomiței și le fură mințile celor care le urmăresc. Dar poveștile au farmecul lor, iar Peștera Ialomiței rămâne unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din țară, indiferent de pățaniile cu iele.

Ce particularități are Peștera Ialomiței

Peștera Ialomiței, numită pe vremuri Peștera Regilor

Peștera Ialomiței se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiței, în localitatea Moroeni, județul Dâmbovița, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomița.

Peștera Ialomiței se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor. Se poate pătrunde în peșteră până la punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Gura peșterii se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra văii.

Prima sală a peșterii poartă numele ”Mihnea Vodă” și are o înălțime spectaculoasă deaproape 25 de metri. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița.

Urmează o galerie lungă de 20 de metri și apoi sala Decebal care are forma unui dom și sala Sf. Maria, care și-a primit numele de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria.

Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor și se poate spune că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor de cavernă. Urmează și alte săli precum La Răspântie, Sala Mare sau Sala Hades, până la Altar, unde stalactitele dau impresia unui altar de biserică.

Dacă vizitezi peștera spre sălile mai adânci, trebuie să știi că temperatura se menține la 4 grade Celsius, iar umiditatea este foarte ridicată, de peste 90%.

Istoria schitului de lemn, renăscut din propria cenușă

Peștera Ialomiței, numită pe vremuri Peștera Regilor

vedere veche cu schitul din Peștera Ialomiței

Chiar la intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești Mihnea cel Rău. Dar cu mult înaintea sa, peștera a fost folosită de călugări care trăiau aici complet izolați de lume. Se spune că însuși Apostolul Andrei ar fi trecut prin aceste locuri pentru a propovădui creștinismul. Sihaștrii este posibil să fi folosit peștera Ialomiței încă din secolul al XV-lea.

Primele mențiuni oficiale ale schitului din gura peșterii datează din anii 1750. Schitul simplu din lemn a ars de mai multe ori, cel puțin de trei ori din câte se cunoaște, și a fost refăcut cu osârdie de călugării care primeau permisiune de a se retrage în aceste locuri.

Bisericuța pe care o vizităm azi are hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel și a fost zidită între anii 1993 și 1996. O istorie pe scurtă poate fi citită pe pereții bisericii unde sunt menționați și pictorii icoanelor murale.

Cum ajungi la Peștera Ialomiței

La peșteră, se ajunge azi ușor cu mașina, pe șoseaua care urcă din Sinaia spre cabana Bolboci, trecând pe la Barajul de la Bolboci.

Peștera Ialomiței, numită pe vremuri Peștera Regilor

Dar cel mai frumos traseu către peșteră este cu telecabina din Bușteni către Babele, apoi cu a doua telecabină la Peștera și pe jos, prin poieni către izvoarele Ialomiței.

Din zonă, se pot face numeroase trasee turistice pe potecile marcate care duc către Omu, Sfinx și Babele, către Vârful cu Dor sau către cabana Padina.

Peisajul în zona peșterii este deosebit de frumos. Iar de-a lungul apei Ialomiței sunt numeroase poienițe unde te poți opri pentru câteva clipe de relaxare.

Din anul 2015, aleea de acces către peșteră a fost modernizată și pavată, a fost refăcut accesul către interior, au fost extinse instalațiile electrice și a fost amenajată o scenă pentru oficierea slujbelor religioase, deoarece mulți turiști vin aici special de Crăciun și de Paște pentru a participa la slujbe.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro