Ce este şi cum se tratează sughiţul

Sughițul este neplăcut, enervant și chiar dureros. Nu de multe ori ne-am întrebat de ce sughițăm, ce rol are sughițul și cum scăpăm de el rapid! Curios este că știința explică cum apare acest reflex, dar nu poate explica la ce ne ajută. Există mai multe teorii plauzibile, precum și soluții care ne ajută să scăpăm de sughiț în câteva secunde.

Corpul uman continuă să ne fascineze cu misterele lui, cu structura lui uimitoare și cu fenomene extraordinare care par, uneori, banale. Printre ele se numără căscatul, sughițul, frisoanele, lacrimile, schimbarea rapidă a culorii din obraji sau ”pielea de găină”. Unele dintre aceste reflexe sunt bine explicate și înțelese, dar altele ridică în continuare semne de întrebare.

De ce sughițăm? La ce ne ajută? Știm că sughițul este un gest reflex, prin urmare este moștenit din timpuri primordiale și ar trebui să aibă un rol important pentru protecția și siguranța noastră. Dar cum ne protejează sughițul? Iată câteva teorii plauzibile care ne dezvăluie cât de fascinant este corpul uman și cât de minuțios este construit fiecare sistem și fiecare organ.

De ce sughițăm – cum se formează sughițul

Sughițul pare banal, ne-am obișnuit cu el, dar ne întrebăm de ce sughițăm mai ales când se repetă supărător și devine foarte iritant. Abia atunci ne dăm seama că sughițul poate fi și dureros. Numeroase persoane se plâng de faptul că le doare în piept când sughită, altele riscă să se înece cu salivă sau cu o gură de aer.

Știința a reușit să demonstreze mecanismul prin care se formează sughițul. Acest gest reflex este o contracție involuntară a diafragmei, mușchiul care separă toracele de abdomen și care este implicat activ în respirație. Când acest mușchi se contractă brusc, se contractă și mușchii intercostali ceea ce provoacă inhalarea unui flux rapid de aer în plămâni. Intrarea bruscă a aerului face ca epiglota (un fel de clapă formată din țesut cartilaginos elastic aflată la intrarea laringelui) să se închidă brusc, generând sunetul caracteristic de sughiț.

Mișcarea este complet involuntară în sensul că nu o putem anticipa și controla. Chiar dacă pare banal, reflexul sughițului este un fenomen complex generat de sistemul nervos care implică nervul frenic, nervul vag și măduva spinării.

Ce factori favorizează sughițul

Mulți dintre noi am observat că sughițul apare în anumite situații, de obicei după o masă copioasă sau când se schimbă brusc temperatura și trecem rapid dintr-un spațiu încâlzit la aerul foarte rece de afară.

În mod cert, sughițul nu apare întâmplător și există anumiți factori care favorizează formarea acestui reflex:

– sughițul poate să apară după o masă copioasă – distensie gastrică în termeni medicali;

– poate să apară după ce mănânci sau bei ceva prea repede și înghiți rapid aer – aerofagie;

– este favorizat uneori de alimente picante sau fierbinți care pot irita epiglota;

– apare după schimbări bruște de temperatură (de exemplu, bei ceva foarte rece imediat după o supă fierbinte sau treci de la temperaturi ridicate la temperaturi foarte geroase);

– apare uneori după consumul excesiv de alcool sau băuturi carbogazoase;

– este favorizat adesea de episoade de stres sau anxietate;

– poate fi provocat de râsul în hohote sau de un acces de plâns puternic;

– apare frecvent la copiii mici și bebeluși, deoarece sistemul lor nervos este în curs de dezvoltare și răspunde mai exagerat la anumiți stimuli (se pare că bebelușii pot sughița încă din uterul mamei).

Ce rol are sughițul – la ce ne ajută!

Cunoaștem mecanismul care duce la formarea sughițului, dar în definitiv tot ne întrebăm de ce sughițăm, care este rolul sughițului, cu ce ne ajută?

Este un gest reflex și la fel de banal precum respirația sau nevoia de a bea apă. În mod cert, sughițul este un reflex cu rădăcini în evoluția speciilor, deoarece este întâlnit și la anumite specii de amfibieni. S-a constatat că, în cazul bebelușilor, sughițul îi ajută să eructeze și să elimine aerul din stomac, pentru a preveni colicii și spasmele dureroase.

Sughițul constă într-o inspirație bruscă oprită subit, ce se repetă cu frecvență variată. Sughițul poate avea intensități diferite, de la spasme ușoare care se opresc imediat, la spasme puternice și dureroase. Spasmul muscular care stă la baza sughițului determină pătrunderea rapidă a aerului în plămâni, aceasta fiind ulterior oprită brusc prin închiderea epiglotei. Mai simplu spus, sughițul ne obligă să inhalăm rapid o cantitate mai mare de aer, apoi oprește fluxul de aer blocând epiglota.

Dar la ce ne ajută tot acest mecanism? Poate fi un răspuns al sistemului nervos care încearcă să mențină mai mult aer în plămâni, în condițiile în care mușchiul diafragmei este iritat și perturbă ritmul normal al respirației.

Așa cum am explicat mai sus, dacă ceva irită diafragma, se declanșează un spasm rapid care te obligă să inhalezi o cantitate mai mare de aer, care se lovește de epiglotă și generează sunetul caracteristic al sughițului.

Denumit în termeni medicali singultus, sughițul este destul de greu de înțeles și nu avem studii pertinente care să explice detaliat de ce sughițăm.

Sughițul poate fi simptomul unor afecțiuni grave

Sughițul este, de obicei, o neplăcere minoră. Este suficient să bei apă rece sau să îți ții respirația câteva secunde și trece. Dar sughițul care se repetă frecvent poate fi simptomul unor afecțiuni în care sunt implicate stomacul, sistemul nervos și căile respiratorii.

Sughițul persistent sau recurent poate fi legat de boli destul de grave:

– infarct de miocard, miocardita, pericardita, tamponada cardiaca, hernia hiatala, abcese si colectii abdominale subdiafragmatice;

– afecțiuni ale urechii și timpanului;

– boli care afectează căile respiratorii: faringite, laringite, tumori laringiene, gusa tiroidiana;

– afecțiuni din ramura toracica: tumora de lob superior pulmonar, astm, bronsita, pneumonie de lob inferior cu pleurezie sau empiem pleural, abces pulmonar, esofagita, anevrism de aorta toracica;

– tumori si infectii ale organelor abdominale, apendicita, colecistita, pancreatita, gastrita, ulcer duodenal, reflux gastro-esofagian

– afectiuni ale ale sistemului nervos central : malformatii congenitale (hidrocefalie), tumori cerebrale, accident vascular cerebral, scleroza multipla, infectii (meningita, encefalita) si traumatisme cerebrale;

– boli metabolice precum: diabet zaharat dezechilibrat, uremie in insuficienta renala, insuficienta hepatica grava, guta, dezechilibre electrolitice precum scaderea ionilor serici de calciu, sodiu si potasiu; alcoolismul acut.

Folosirea unor medicamente poate determina și ea crize acute de sughiț care se pot repeta frecvent: anestezice, tranchilizante, barbiturice, steroizi.

Superstiții și credințe vechi despre sughiț

Cele mai multe superstiții despre sughiț, adunate de prin lume, au toate același lucru în comun și anume că ne apucă sughițul când cineva se gândește la noi sau ne pomenește. Și poate că nu este doar o simplă vorbă!

Sughițul are azi mai multe explicații medicale, fie legate de schimbarea bruscă de temperatură, fie de mâncarea picantă, fie de alți factori care irită mușchiul diafragmei. Dar cele mai multe superstiții despre sughiț au cu totul altă explicație.

Și pe la noi, și pe la multe alte popoare cum ar fi turcii, grecii, japonezii sau indienii se spune că sughiți atunci când cineva se gândește cu pizmă la tine sau când cineva te pomenește într-o conversație, fie că te vorbește de bine, fie de rău.

Este surprinzător cum un lucru atât de banal a adunat atât de multe superstiții și mai toate seamănă, deși ele au circulat în culturi diferite.

În mai toată lumea se crede că sughițul este declanșat de vorbele rele, de ura sau bârfele pe care ți le poartă cineva. Sughițul este astfel legat de gândurile rele ale celorlalte persoane, de energiile și vibrațiile negative pe care ele le pot transmite cuiva care nu se poate proteja.

Există și superstiții despre sughiț mai blânde, spre exemplu în Turcia sau India, unde se crede că acest mic fenomen anatomic îți aduce aminte de rudele pe care le-ai uitat, pentru că ele se gândesc la tine și îl declanșează.

Cum se tratează sughițul cu leacuri din bătrâni

La români, sughițul este ușor de combătut cu o sperietură bună sau cel puțin așa spune o vorbă și nu este chiar în vânt. O sperietură făcută în glumă, când nu te aștepți, te poate ajuta să scapi de sughiț în câteva secunde.

La fel cred și indienii care spun și ei că este bine să sperii pe cineva când sughite, nu doar pentru a scăpa de sughiț, ci și pentru a îndepărta energiile negative și relele trimise asupra lui.

Un alt remediu este apa rece, băută pe nerăsuflate, sau apă împreună cu o linguriță de miere.

Italienii scapă de sughiț făcând semnul crucii pe spatele persoanei respective, iar britanicii te sfătuiesc să îți ții respirația cât timp spui ”sughiț” de 9 ori în gând.

Este curios faptul că unii oameni scapă de sughiț după ce apasă ușor mâinile pe ochi, iar alții spun că poți scăpa de sughiț dacă introduci câte un deget în urechi și apeși astfel încât să nu mai auzi nimic.

Există tot felul de metode de oprire a sughițului, dacă acesta nu se oprește de la sine. Următoarele remedii pot fi și ele de ajutor:

• respiră într-o pungă de hârtie
• fă gargară cu apă rece
• ia câteva guri de apă rece
• ține-ți respirația câteva secunde.