Sfinții Petru și Pavel. Postul de vară, tradiții și superstiții

De Unica.ro, pe Ultimul update Luni, 29 iunie 2020, 10:42
Pe 29 iunie, Biserica și credincioșii îi prăznuiesc pe Sfinţii Petru şi Pavel, după o perioadă de post, cunoscută și ca "postul de vară" sau sau al Cincizecimii. Sărbătoarea celor doi apostoli este marcată de numeroase tradiții și superstiții. 

Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți an de an în data de 29 iunie. Este o sărbătoare comună pentru că cei doi apostoli au murit în aceeași zi de 29 iunie a anului 67, la Roma, din ordinul împăratului roman Nero. În popor, sărbătoarea se numește „Sânpetru de vară” și marchează atât miezul verii agrare, cât și perioada secerișului. Dat fiind faptul că Sfinții Petru și Pavel au contribuit cel mai mult la răspândirea învățăturilor Mântuitorului în lume, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.

Postul de vară pentru cinstirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cunoscut și sub denumirile de postul de vară sau al Cincizecimii, începe în prima zi de luni după Duminica Tuturor Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Rusalii. Durata lui este stabilită în funcție de data la care este sărbătorit Paștele, după următoarea regulă: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la data de 3 mai, atâtea zile ține și postul de Sânpetru.

Se poate întâmpla însă ca postul Sf Petru și Pavel să se desființeze, dacă Duminica Tuturor Sfinților este după data de 29 iunie. Acesta lucru s-a întâmplat în anii 1945 și 1956, când Învierea Domnului a fost prăznuită pe 6 mai. În aceste cazuri, Sfântul Sinod a hotărât să se țină post trei zile dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli. Și în 1983, când Paștele a fost sărbătorit pe 8 mai, postul a fost de numai două zile, 27 și 28 iunie.

În 2019, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca postul Sf. Petru și Pavel să aibă măcar 7 zile, potrivit creștinortodox.ro.

Prin respectarea acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care au pogorât peste Sfinţii Apostoli şi care au postit înainte să propovăduiască Evanghelia. Anul acesta postul de vară a început în data de 15 iunie 2020 și va dura două săptămâni, până în data de 28 iunie 2020.

În această perioadă, ca și în cazul altor posturi, nu se fac petreceri și, drept urmare, nici nunți.

Dezlegare la pește în postul Sfinților Petru și Pavel

De postul Sf Petru și Pavel, în zilele de luni, miercuri și vineri se mănâncă hrană fără untdelemn, iar marți și joi este dezlegare la hrana cu untdelemn (și vin). Sâmbăta și duminica și pește. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, numai atunci când este sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea. Dacă sărbătoarea Sf Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Citește și:  Sfinţii Petru şi Pavel: felicitări şi mesaje pentru cei dragi

Sfinții Petru și Pavel, propovăduitorii creștinismului în lume

Sfântul Petru a fost fratele apostolului Andrei, de origine din Bethsaida. Numele său iudeu era Simon, însă Iisus i-a spus Chifa (piatră). Când și-a început activitatea publică, Sf Petru era căsătorit și locuia împreună cu soacra sa. Adeseori, el a devenit purtător de cuvânt al celorlalți apostoli, însă este și cel care s-a lepădat de Hristos când a fost prins pentru a fi răstignit.

El este printre primii ucenici care au sosit la mormântul Mântuitorului, după ce femeile au anunțat Învierea Sa, iar după Înălțarea la cer devine coducător al apostolilor și este primul care săvârșește o minune în numele lui Iisus. Sfântul Petru a murit la Roma, răstignit pe cruce, cu capul în jos.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii Bisericii s-au numit pentru prima dată creştini. Apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică, Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format Biserica de acolo.

Sfântul Pavel, care s-a născut într-o familie de evrei și a primit numele Saul, a fost originar din Tarsul Ciliciei și a fost elevul învățatului Gamaliei. Pavel a locuit în Tars și a luptat împotriva creștinilor. Mai mult, el a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i s-a arătat Iisus care l-a mustrat: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. În acel moment s-a convertit și a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului. S-a alăturat apostolilor după Înălţarea Domnului la cer şi Pogorârea Duhului Sfânt.

Sf Pavel a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură și a avut trei mari călătorii misionare. El a fost decapitat în anul 67, la porunca împăratului Nero.

Legenda lui Sânpetru

Conform credinței populare, pe vremuri, când oamenii erau foarte credincioși, Sânpetru de Vară era o divinitate celestă ce umbla prin lume singur sau însoțit de Dumnezeu, care îl consulta uneori înainte să ia o decizie. O altă poveste spune că era de fapt un țăran obișnuit, preocupat de agricultură și creșterea animalelor, potrivit românialiberă.ro.

Pentru că a fost credincios, harnic și un bun povățuitor, Dumnezeu i-ar fi încredințat în ceruri porțile și cheile Raiului. Se spune că la ceas de mare sărbătoare, când bate miezul nopții și cerurile se deschid pentru o clipă, Sânpetru poate fi văzut la masa împărătească, în dreapta Tatălui.

Sfântul Petru ar fi și cel care are putere asupra ploilor, căldurii și grindinei, pe care o mărunțește înainte să o arunce pe pământ, pentru a nu afecta prea mult oamenii.

Moșii de Sânpetru

În ziua de 29 iunie, oamenii dau de pomană pentru sufletele celor morți, sărbătoare cunoscută și sub numele de „Moșii de Sânpetru”. Femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. De asemenea, femeile dau de pomană şi vase cu vin, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii, pentru a fi ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Potrivit datinilor românești, mamele le dăruiesc talismane fiicele lor, o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin, pe care acestea trebuie să le poarte timp de trei zile. În acest mod vor fi apărate de farmece și iele. Totodată, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra morții din familia respectivă. În timp ce tinerele pot mânca mere după sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, femeile în vârstă au voie abia la sărbătoarea Sfântului Ilie, pe 20 iulie.

Sf. Petru și Pavel. Tradiții și superstiții

În credința populară, dacă tună și fulgeră de Sânpetru, în anul respectiv nu se vor face alune si nuci, căci le mănâncă viermii și pică jos. De asemenea, se spune că din această zi cucul și privighetorile nu mai cântă. O superstiție este aceea că toți cucii s-ar transforma în șoimi în această zi de sărbătoare și ar reveni la forma lor normală în ziua Bunei Vestiri.

La sate, de această sărbătoare nu se alungă lupii și nici nu se pun capcane. Se crede că astfel animalele se vor îmblânzi și nu vor mai ataca vitele.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, pentru ca pistruii să nu se mai înmulţească.

Ajunul sărbătorii este dedicat spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

Citește și: Sfânta Maria. 6 lucruri pe care nu trebuie să le faci în această zi

Rugăciunea Sfinților Petru și Pavel!

Se spune că este bine să rostim rugăciunea Sfinților Petru și Pavel în perioada postului care precede sărbătoarea, pentru liniștirea minții și a sufletului, curățarea de păcate și vindecarea de boli.

“Pe Voi, Apostoli slăviți ai Lui Iisus, Mântuitorul v-a rânduit să fiți stâlpi ai Bisericii pe care a întemeiat-o. La Voi ne rugăm, când osânda unei judecăți nedrepte se abate asupra vieții noastre, să-i îndepărtați pe farisei din drumul nostru, luându-le cheile puterii, iar cuvântul lor să nu fie lucrător împotriva noastră.

Acolo, în împărăția lui Dumnezeu, va bucurați de vederea Lui în slavă cerească. De Acolo, priviți spre Biserica lui Hristos care călăuzește popoarele, pentru că ele să vadă lumina Evangheliei și să nu rătăcească drumul care duce la izvoarele tămăduitoare ale harului.

Ne închinăm Vouă, să-L rugați pe Mântuitorul nostru să-i lumineze și să-i apere de orice necaz și boală pe episcopi, pe preoți și întregul popor creștin.

Rugați-L pe Domnul secerișului să trimită lucrători sârguincioși în ogorul Tău, pentru că toți oamenii de bunăcredință să aibă parte de binefacerile pe care le primim de la Dumnezeu prin Sfânta Biserica.”

 

 

 

 

 

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!