Diana Buzoianu, avertisment despre misoginismul din politică, extremism și prădătorii sexuali din universități: „Sunt profesori care își folosesc puterea pentru favoruri sexuale. Sunt cunoscuți și nimeni nu face nimic”

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Diana Buzoianu, fostă ministră a Mediului, a vorbit deschis despre câteva dintre cele mai controversate probleme ale societății românești, în cadrul podcastului realizat de Ioana Ginghină. Misoginismul din politică, ascensiunea partidelor extremiste, dar și abuzurile sexuale din sistemul de învățământ au fost câteva dintre subiectele abordate de aceasta.

Diana Buzoianu, avertisment despre misoginism, extremism și prădătorii sexuali din universități

Diana Buzoianu a făcut declarații tranșante despre mecanismele prin care oamenii aflați în poziții de putere încearcă să își păstreze influența, dar și despre lipsa unor măsuri eficiente împotriva celor care abuzează de autoritatea lor. Diana Buzoianu a vorbit inclusiv despre situațiile din mediul universitar, unde, susține ea, există profesori cunoscuți pentru comportamentul lor, dar care continuă să fie protejați.

Diana Buzoianu, despre femeile din politică și misoginismul din România: „Avem nevoie să vedem femei la masa deciziei”

Diana Buzoianu consideră că oamenii nu sunt interesați dacă un politician este femeie sau bărbat, ci mai degrabă de lupta pe care acesta o duce și de capacitatea de a le reprezenta interesele. Fosta ministră spune că a simțit acest lucru în numeroasele întâlniri cu cetățenii, indiferent de zona țării în care s-a aflat.

„Puterea în general este în mâna câtorva oameni în România, dar cred că oamenii respectivi nu sunt reprezentativi. Oriunde m-am dus, în orașe mici, orașe mari, zone defavorizate sau metropole care reprezintă punctul cheie economic din România, în toate m-au oprit oameni pe stradă să-mi spună: «Duceți mai departe lupta asta». Deci pe oameni nu-i interesează dacă ești femeie sau bărbat.”

Cu toate acestea, Diana Buzoianu atrage atenția că stereotipurile și discriminarea femeilor din politică sunt încă o realitate. În opinia sa, atacurile vin în special din partea celor care dețin puterea și care nu își doresc ca persoane diferite de ei să ajungă în poziții de decizie.

„Sigur, există în continuare niște stereotipuri, există atacuri. N-aș vrea să zic că nu există discriminare, pentru că există, dar cred că este făcută mai ales de oamenii care au astăzi puterea, care nu vor să vadă oameni diferiți de ei la putere.”

„Avem nevoie să vedem femei la masa deciziei”

Fosta ministră subliniază că reprezentarea femeilor în instituțiile statului nu ar trebui privită ca un simplu obiectiv de imagine, ci ca o necesitate pentru o societate în care problemele și nevoile tuturor cetățenilor să fie înțelese.

„Nu doar că avem nevoie să simțim, avem nevoie să vedem femei la masa deciziei, în Parlament, în primării, consilii locale, altfel nevoile noastre nu vor fi niciodată cu adevărat percepute sau înțelese sau să fie găsite soluții reale.”

Diana Buzoianu a vorbit și despre vizibilitatea tot mai mare a misoginismului în mediul online. Ea consideră că algoritmii platformelor de socializare favorizează discursurile extremiste și discriminatorii, creând comunități în care ura și teoriile conspiraționiste sunt propagate și validate constant.

„Cred că e mai vizibil (misoginismul – n.red.) pentru că avem platformele de social media care științific, prin algoritmi, promovează mai degrabă discursuri de hate speech, discursuri de discriminare. Asta creează niște bule în care oamenii se alimentează, le este mult mai ușor să-și găsească oameni care cred în teorii ale conspirației sau teorii care discriminează. Minoritatea mai vocală este validată.”

În acest context, fosta ministră consideră că România trebuie să discute mai serios despre fenomenul fermelor de troli și despre instrumentele prin care sunt amplificate intenționat mesajele toxice în societate.

„Dacă vrem să schimbăm traiectoria asta pe care suntem, trebuie să vorbim deschis despre ferme de troli și cum ar trebui să fie asta infracțiune. Sunt niște instrumente care ar trebui să fie complet ilegale, care sunt folosite să crească narative toxice în societate.”

Citește și: Ilie Bolojan răspunde acuzațiilor legate de mașinile SPP de la nunta fiicei sale: „Copiii mei au avut o nuntă decentă”

Diana Buzoianu, despre partidele extremiste și următoarele alegeri: „În social media nu este realitatea”

Un alt subiect abordat în podcastul Ioanei Ginghină a fost ascensiunea partidelor extremiste și posibilitatea ca acestea să obțină un scor foarte mare la următoarele alegeri.

Diana Buzoianu nu crede că formațiunile extremiste vor ajunge să obțină 50% din voturi, chiar dacă, în mediul online, imaginea lor pare mult mai puternică. Ea susține că sondajele false, fermele de troli și narativele promovate pe internet pot crea o percepție distorsionată asupra susținerii reale de care se bucură aceste partide.

„Nu cred (că partidele extremiste vor câștiga următoarele alegeri – n.red.), dar ei fac tot ce pot să-și umfle imaginea cu sondaje false, cu narative pe internet, cu ferme de troli. Ce vreau să spun este că în social media nu este realitatea.”

„Eu nu cred că sunt atât de sus pe cât ar vrea ei să fie”

Fosta ministră estimează că, în cazul în care toate mișcările extremiste s-ar uni, acestea ar putea obține între 20% și 30% din voturi, însă nu consideră că popularitatea lor este atât de mare pe cât încearcă să o prezinte.

„Și atunci eu cred că oamenii nu vor vota 50% (pentru extremiști – n.red.), sunt undeva la 20%, maxim 30%, dar presupunând că toate mișcările extremiste se unesc. Eu nu cred că sunt atât de sus pe cât ar vrea ei să fie.”

În același timp, Diana Buzoianu spune că politicienii care susțin valorile unui stat liberal au responsabilitatea de a veni cu alternative concrete, care să răspundă problemelor de zi cu zi ale românilor. În opinia sa, oamenii trebuie să aibă motive reale pentru a acorda încredere unei alternative politice.

„Eu cred că noi trebuie, pe partea de politicieni care luptă pentru stat liberal, pentru un stat care își face treaba, în care oamenii să-și poată plăti facturile și să le rămână bani, să trăiască decent. Pe partea asta noi avem obligația să venim cu soluții, să fim alternativa care poate să fie votată cu încredere de oameni.”

Citește și: Ilie Bolojan, despre o nouă colaborare cu Nicușor Dan: „Dacă președintele vine cu proiecte bune pentru țară, le discutăm”

Diana Buzoianu, despre abuzurile sexuale din universități: „Sunt profesori despre care se știe și nimeni nu face nimic”

Printre cele mai dure declarații făcute de Diana Buzoianu în podcastul Ioanei Ginghină au fost cele despre hărțuirea sexuală și abuzurile de putere din sistemul de învățământ, în special din mediul universitar.

Fosta ministră a vorbit despre vulnerabilitatea studentelor care ajung să depindă de profesorii lor pentru promovarea examenelor și continuarea studiilor. În astfel de situații, raportul de putere este profund dezechilibrat, iar victimele se pot teme că o sesizare le-ar putea afecta parcursul academic sau chiar viitorul profesional. „Tu știi că de omul respectiv depinzi ca să treci niște cursuri, ca să nu-ți fie încheiată cariera de cele mai multe ori.”

Proiectul de lege propus de Diana Buzoianu pentru combaterea hărțuirii sexuale în școli

Diana Buzoianu a amintit și de proiectul de lege pe care l-a propus pentru combaterea hărțuirii sexuale în școli. Una dintre măsurile importante viza posibilitatea depunerii unor sesizări anonime, întrucât, la acel moment, victimele nu aveau această opțiune.

Potrivit propunerii, sesizările urmau să fie analizate de o comisie, care să stabilească dacă faptele reclamate s-au petrecut sau nu. Ulterior, proiectul a generat un scandal, iar PSD a intervenit asupra măsurii printr-un ordin de ministru.

„S-a creat un scandal foarte mare și PSD a schimbat printr-un ordin de ministru acest lucru.”

Fosta ministră consideră că problema este mult mai profundă și că, în multe situații, persoanele care abuzează de poziția lor în instituțiile de învățământ beneficiază de protecție din partea unor oameni influenți. Ea susține că relațiile de putere și interesele politice pot împiedica sancționarea celor acuzați de comportamente abuzive.

„Problema reală este că oamenii care sunt în școli care abuzează, mai ales în mediul universitar, sunt oameni care au primit ca recompensă fie în școli, sunt oameni care au contracte de la oameni influenți și care au acest comportament prădător în care folosesc această putere pentru favoruri de natură sexuală. Își folosesc pârghiile politice de putere ca să nu fie sancționați.”

„Părerea mea este că în acest caz trebuie să punem problema cine conduce instituțiile respective”

Diana Buzoianu a făcut referire inclusiv la situații despre care spune că sunt cunoscute în mediul universitar, inclusiv la Facultatea de Drept. Aceasta susține că există profesori despre care se vorbește de ani de zile în legătură cu relațiile pe care le inițiază cu studente mult mai tinere, fără ca instituțiile să intervină.

„Eu știu la facultate de Drept. Sunt și acolo prădători. Sunt profesori despre care se știe că în fiecare an își schimbă iubitele, dar să ne înțelegem, în momentul în care oamenii își folosesc poziția de putere ca să atragă femei tinere, cu 20 mai mici ca ei, acolo nu vorbim de o relație consensuală. Au încercat să se dea la încă vreo 5, 6, 20 de femei înainte și sunt cunoscuți și nimeni nu face nimic pentru că oamenii au foarte multă putere. Părerea mea este că în acest caz trebuie să punem problema cine conduce instituțiile respective.”

În opinia fostei ministre, responsabilitatea pentru combaterea acestor abuzuri nu trebuie să le revină doar victimelor, ci și celor care conduc instituțiile de învățământ. Conducerile universităților și ale școlilor trebuie să fie formate din oameni capabili să investigheze și să sancționeze comportamentele abuzive, nu să le ascundă sau să găsească justificări pentru protejarea celor acuzați.

Foto: Captură YouTube

Ultima modificare noiembrie 20, 2026 11:55 am

PE ACELAȘI SUBIECT
    
Vedete din Romania Vedete internationale