Ştii ce procent din creier foloseşti în mod normal sau ce fel de muzică face un copil mai inteligent? Află dacă ceea ce ştiai despre creier este adevărat sau nu!Folosim doar 10% din creierNu se ştie cu exactitate de unde a pornit acest mit. Cert este că pe baza lui s-au scris cărţi şi s-au pornit afaceri de către oameni care pretind că ne pot învăţa cum să ne folosim tot creierul. Alţii, care susţin că au învăţat deja să facă asta se laudă cu calităţi de medium, spre bucuria naivilor doritori să-şi cunoască viitorul. Din fericire, nimic nu este adevărat. De ce am avea un creier atât de mare dacă nu l-am folosi pe tot? Creierul nostru necesită multă energie pentru a funcţiona şi în general natura face economie de resurse. Cu siguranţă nu ne-ar fi dăruit un creier atât de mare dacă nu am fi avut nevoie de el tot. Imaginile obţinute cu ajutorul totmografului au arătat că orice ar face un om, creierul lui este tot timpul activ. Unele părţi sunt mai active decât altele, dar nu există nicio zonă care să nu funcţioneze deloc, decât în cazul în care persoana respectivă a suferit o traumă asupra creierului, rămânând cu sechele permanente. Omul are cel mai mare creier din regnul animal Ai crede că e adevărat, având în vedere că suntem cele mai inteligente fiinţe de pe pământ - deşi exista şi alte animale care dau semne de inteligenţă, de exemplu arată empatie faţă de alţi indivizi, găsesc modalităţi creative de a rezolva o problemă, învaţă să folosească unelte. De fapt, există multe alte animale care au creierul mai mare ca al nostru. La mai puţin de 1,5 kilograme, creierul omenesc este mult mai mic decât al unei balene ucigaşe, a cărei materie cenuşie cântăreşte 5,6 kilograme. Conform highnorth.no, creierul unei vaci cântăreşte 0,5 kilograme, iar al unui şoarece 0,4 kilograme. În toate aceste cazuri însă trebuie avută în vedere şi relaţia dintre greutatea creierului şi greutatea corporală totală. Astfel, la om creierul reprezintă în jur de 2% din greutatea corpului, o valoare destul de mare, dacă ne gândim că în cazul balenei creierul reprezintă doar 0,09 din greutatea totală. Chiar şi aşa, omul nu este fiinţa cu cel mai mare raport greutate-creier. În cazul şoarecelui, creierul reprezintă 3% din greutatea corporală, ceea ce nu-l face totuşi o fiinţă foarte inteligentă. Concluzia: deşi nu se ştie exact de unde vine inteligenţa omului, e clar că ea nu depinde nici de mărimea creierului, nici de raportul dintre creier şi corp. Muzica simfonică face copiii mai deştepţiÎnainte să-ţi torturezi copilul de trei ani cu muzică de Beethoven, când el ar vrea să asculte "Ceata lui Piţigoi", citeşte mai departe. Mitul conform căruia muzica clasică ne face mai deştepţi a adus milioane de euro companiilor care vând CD-uri sau alte materiale cu astfel de melodii, destinate atât bebeluşilor cât şi feţilor aflaţi încă în burtica mamei. Din păcate, cei care îşi pun speranţele în asemenea trucuri, vor fi dezamăgiţi pentru că nu există în prezent niciun studiu acceptat care să dovedească influenţa muzicii clasice asupra inteligenţei.Singurul studiu de acest gen, care s-a făcut în anii '90 a fost foarte controversat la vremea respectivă şi chiar autorii lui au "dat-o la întors" spunând că rezultatele lor au fost greşit înţelese şi că muzica îmbunătăţeşte anumite performanţe dar nu te face mai inteligent cu totul. Citeşte şi alte mituri în pagina următoare!Alţi cercetători care au încercat să studieze acest efect nu au obţinut aceleaşi rezultate. Desigur, niciunui copil nu-i strică să cunoască marii compozitori ai lumii şi muzica lor chiar s-ar putea să le placă, însă nu te aştepta să-i transforme din puşti normali în mici genii. Autiştii au un talent ascunsMai toţi copiii şi adulţii autişti care apar în filme au un talent excepţional: fie fac calcule mentale foarte dificile, fie compun melodii superbe, fie au o memorie fotografică excelentă. În realitate, astfel de cazuri sunt rare. Deşi nu ştiu foarte multe dspre aşa zisul "sindrom al savantului", cercetătorii estimează că un autist din 10 ar putea avea nişte abilităţi speciale, însă nu întotdeauna ajung să le folosească. Se crede că în lume există la ora actuală doar 50 de savanţi autişti care chiar îşi folosesc abilităţile în sprijinul ştiinţei. Drogurile produc găuri în creierEste un mit folositor poate părinţilor care vor să-şi ţină adolescenţii departe de droguri. Din fericire nu este adevărat. Nu se ştie foarte multe despre efectele diverselor tipuri de droguri asupra creierului. Unii spun că de la primă ţigară de marijuana creierul este afectat pentru totdeauna, alţii cred că nici consumul îndelungat nu poate lăsa urme permanente. Care e adevărul nu se ştie încă. Cert este că singurul lucru care îţi poate face o gaură în creier este... un glonţ. Asta nu înseamnă că drogurile nu au efecte cu adevărat devastatoare asupra creierului, primul dintre ele fiind dependenţa care se vindecă atât de greu. Alcoolul omoară neuroniiConsumul exagerat de alcool nu este mai puţin periculos decât dependenţa de droguri. Pentru că blochează absorbţia unei vitamine din grupul B, alcoolul poate să afecteze părţi din creier, ducând la o boală uneori letală, manifestată prin stări de confuzie, pierderi de memorie, lipsă de coordonare etc. Alcoolul nu poate să omoare neuronii, nici măcar la alcoolicii "cu state vechi". În schimb, pe lângă boala amintită mai sus, alcoolul poate afecta dendritele, adică legăturile dintre celulele creierului. Deci, chiar dacă nu omoară neuronii, alcoolul modifică felul cum aceştia comunică. Foto: Shutterstock