Crăciunul e aproape şi poate vrei să ştii mai multe despre felul în care oamenii sărbătoresc acest eveniment pe întreg mapamondul.Aşadar, urcă în caleaşca gândului şi hai să străbatem lumea în căutarea celor mai inedite obiceiuri.Crăciunul este, la noi şi în întreaga lume, cea mai iubită sărbătoare creştină. Iar dacă este să ne gândim că aceasta e vremea cadourilor, a colindelor, a meselor îmbelşugate şi a bucuriei îm-părtăşite cu cei dragi, avem toate motivele să credem acest lucru.Obiceiurile din Ajunul Crăciunului la noiÎn nordul Moldovei, masa din Ajunul Crăciunului este pregătită cu bucate de post. Se obişnuieşte prin partea locului ca în această zi să se ţină post negru până la apusul soarelui. Nimeni nu are voie să descopere masa până nu vine preotul să binecuvânteze bucatele. Preotul e primul care gustă din bucate, apoi pot gusta şi cei ai casei.În Ardeal, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae (6 decembrie). Cu o seară înainte, fetele se adună şi pregătesc plăcintele. Doar la 9 seara fix, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvălesc flăcăii şi se încinge petrecerea, cu glume şi lapte parfumat. O altă credinţă inedită circulă în comunitatea germană din Transilvania, unde capul familiei umblă cu o tavă pe care este, pe jar, o crenguţă cu care afumă cele mai ascunse cotloane ale casei, şurii, beciului sau ale podului, pentru a alunga duhurile rele. În Moldova, în Ajunul Crăciunului, fetele pun într-o strachină puţin din fiecare fel de mâncare, apoi o aşază pe prispă, însă fără a gusta din aceste bucate, pentru a putea să-şi vadă ursitul care vine în timpul nopţii. Tot în Moldova sau Bucovina o parte din colacii făcuţi la Crăciun se păstrează până în primăvară, când se porneşte la arat. Atunci, aceşti colaci, care trebuie să fie rotunzi ca Soarele şi Luna, se pun în coarnele vitelor pentru un an îmbelşugat. În zona Botoşanilor, în Ajun nu se dă nimic din casă, nu se împrumută nimic, nici măcar nu se aruncă gunoiuli.Tot în Ajunul Crăciunului, pâinea se aşază sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar sub faţa de masă, se pune pleava de grâu, pentru belşug. În Ajunul Crăciunului se dă de pomană doar pentru morţi. În unele zone din Moldova, femeile împart "scutecele Domnului": turte nedospite, coapte pe plită, înmuiate în zeamă dulce (cu zahăr sau miere) şi presărate cu nucă măcinată.Obiceiul împodobirii braduluiPrimul brad a fost împodobit în 1510, iar prima menţiune scrisă apare în Germania, în anul 1530. În America Latină, se împodobeşte cactusul. Spaniolii şi portughezii au introdus pomul de Crăciun în această zonă, dar cum acolo nu cresc conifere, sud-americanii decorează cactuşi, pini sau brazi din plastic.În Spania, mai există o variantă a pomului de Crăciun: un pom natural în care sunt atârnate cadouri şi dulciuri, iar copiii trebuie să arunce cu pietricele pentru a-şi lua cadourile. În Grecia nu există obiceiul împodobirii bradului, pentru că aici nu există brazi, ei fiind înlocuiţi cu crenguţe de măslin. În Brazilia, Crăciunul cade vara. Pentru a da impresia de zăpadă, bradul e împodobit cu bucăţi de zăpadă artificială. În China, bradul de Crăciun se numeşte "pomul luminii", dar nu e împodobit decât de un procent mic al populaţiei. În Africa de Sud, obiceiul împodobirii bradului nu este prea întâlnit, în schimb, ferestrele sunt împodobite cu vată şi beteală.Citeste mai departe si despre alte traditii de Craciun, pe pagina urmatoare! Obiceiuri de colindatCOLINDATUL este cea mai răspândită tradiţie a românilor. Obiceiul colindatului înseamnă a merge din casă în casă pentru a face diferite urări de sănătate, de rod bogat şi de împlinire a tuturor dorinţelor în anul care vine. Încă de pe 15 noiembrie, când începe postul Crăciunului, după fiecare liturghie sau după fiecare vecernie, românii de la sate încep să repete colindele.În Ardeal şi Bucovina, gazdele aşteaptă colindătorii cu masa întinsă. Colindătorii pleacă la colindat când dau zorii şi termină pe înserat. În Maramureş, colindătorii întreabă:"Slobodu-i a corinda?". După ce cântă în curte vreo două-trei colinde încheiate cu urări, tinerii sunt poftiţi înăuntru pentru a fi cinstiţi cu bucate şi băutură. Ajunul Crăciunului este pentru români un bun prilej de a-şi vizita rudele şi cunoscuţii şi de a le face urări în prag de Naşterea Domnului, obiceiul colindatului având la bază şi această idee.Masa de Crăciun în lumeÎn Finlanda în jurul orei 17, familiile pleacă la biserică pentru a aprinde lumânări la mormintele celor dragi. Masa de Crăciun e bogată în preparate din peşte: somon uşor sărat, lavaret crud sau hering. Alte mâncăruri tradiţionale sunt şunca şi cârnaţii - de bază în bucătăria finlandeză. Desertul de Crăciun se numeşte "joulutorttu", o plăcintă pe bază de prune.La cubanezi, masa de Crăciun înseamnă friptură de porc, fasole neagră, orez şi plante tradiţionale (Yucca), sub formă de piure. Familiile se strâng în jurul unei gropi pline cu cărbuni, acoperite cu frunze de bananier, şi frig un porc întreg. După ce mănâncă, petrec întreaga noapte pe ritmurile muzicii tradiţionale.În Noua Zeelandă, masa de Crăciun urmează vechile tradiţii britanice: curcan, budincă de stafide şi salate reci. Nimeni nu consideră Crăciunul complet fără prăjitura "Pavlova", preparată din bezea şi decorată cu kiwi, căpşuni şi frişcă.În Suedia, cea mai importantă zi e Ajunul Crăciunului. Meniul pentru această zi conţine şuncă, peşte şi fasole.În Grecia, mesele sunt frugale. Prietenii şi vecinii îşi oferă plă-cinte ovale pe care le cumpără de la brutărie. "Melomakaronas" şi "Kourabiedes" sunt două dintre prăjiturile tradiţionale de Crăciun, prima însiropată cu miere, iar a doua presărată cu fulgi de zahăr.Spaniolii au un meniu variat pentru masa de Crăciun: varză roşie fiartă şi aromată cu usturoi, peşte prăjit, alături de cartofi şi ceapă sau peşte cu sos de cherry şi piper. Crăciunul este sinonim cu prăjitura tradiţională "touron", preparată din ciocolată, nucă de cocos, îngheţată de praline şi pastă de migdale.Sursa foto: Shutterstock