Mănăstirea Putna, bogata ctitorie a lui Ștefan cel Mare  

De Adina Stanila, pe

Mihai Eminescu a numit adesea mănăstirea Putna de o frumusețe fără seamăn drept Ierusalimul românesc, renumită pentru comorile ei spirituale și culturale. Mănăstirea Putna a fost una dintre cele mai importante ctitorii religioase ale voievodului Ştefan cel Mare. 

Ridicată în localitatea cu același nume din județul Suceava, mănăstirea Putna este un popas obligatoriu pentru turiștii care vor să cunoască Bucovina cu toate frumusețile ei. Ea este totodată unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești precum și unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România.

Mănăstirea Putna, bogata ctitorie a lui Ștefan cel Mare  

Mănăstirea Putna biserica veche

Potrivit cronicarilor moldoveni mănăstirea a fost zidită de Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), iar lucrările au durat numai trei ani, terminându-se în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, de către mitropolitul Teoctist, de față cu un întreg sobor de clerici.

Legenda întemeierii unei mănăstiri bogate

Mănăstirea Putna, bogata ctitorie a lui Ștefan cel Mare  

piatra de mormânt a voievodului Stefan cel Mare

Letopisețul Țării Moldovei, întocmit de cronicarul Ion Neculce, ne lasă mărturie povestea acestei mănăstiri cum nu mai fusese până atunci ridicată în Moldova. Legenda culeasă de Neculce spune că Ștefan a ales locul pentru mănăstire, a urcat pe munte și a tras cu arcul.

Unde a căzut săgeata lui, s-a pus temelia altarului. Apoi au tras cu arcul tineri oșteni din ceata lui și unde au căzut săgețile lor s-au făcut porțile și clopotnița. Locul mănăstirii avea să fie cât mai larg și cuprinzător, pentru o adevărată așezare monahală, unde Ștefan dorea să fie cripta familiei sale.

Într-adevăr, la moartea sa, în iulie 1504, Ștefan cel Mare a fost înmormântat la mănăstirea Putna. Tot aici au mai fost înmormântate Maria de Mangop  (a doua soţie), Maria Voichiţa (ultima soţie), unul dintre fiii domnitorului, Bogdan al III-lea cel Orb, dar şi alţi urmaşi ai săi.

Loc de suflet pentru marele poet Mihai Eminescu

Mănăstirea Putna, bogata ctitorie a lui Ștefan cel Mare  

Stema Moldovei la Putna

Foarte curând după sfințire, pe turnul de la intrarea în mănăstire a fost pusă stema Moldovei, iar 300 de ani mai târziu, pe fațada de vest a turnului au fost puse stemele Moldovei și cea a Țării Românești reunite.

În acest turn, au înnoptat Mihai Eminescu și Ioan Slavici când au participat la marile serbări de la Putna din anul 1871, drept urmare de atunci turnul poartă numele marelui poet. Mănăstirea Putna a fost unul dintre locurile cele mai iubite ale lui Mihai Eminescu despre care el scria că este un adevărat Ierusalim românesc.

Mănăstirea Putna, centru religios și cultural

Mănăstirea Putna bolta pictată a bisericii

Mănăstirea Putna bolta pictată a bisericii

Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult și icoane unicat în țară.

O mănăstire atât de bogată, avea să fie adesea jefuită, incendiată și distrusă de oștile vrăjmașilor. A fost ridicată din cenușă de mai multe ori de-a lungul veacurilor și de fiecare dată mai frumoasă. Din vremea lui Ștefan cel Mare nu se mai păstrează decât Turnul Tezaurului, locul unde de la bun început au fost ascunse cele mai de preț odoare, cărți, documente și arme.

Azi, avem prilejul să admirăm obiecte de o valoare rară, de la icoane pe lemn și sticlă, la broderii foarte vechi, manuscrise inestimabile, clopote, argintărie și sculpturi prețioase în cadrul muzeului din incinta Mănăstirii Putna.

Obiective turistice și culturale în apropiere de Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna, bogata ctitorie a lui Ștefan cel Mare  

Chilia lui Daniil Sihastrul, o grotă săpată în stâncă pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de un kilometru de Mănăstirea Putna.

Mănăstirea Bogdana din Rădăuți ridicată de Bogdan I, întemeietorul Moldovei. Este considerată cel mai vechi lăcaș de cult din Moldova, fiind sfințită în anul 1360.

Atelierul de ceramică Colibaba din Rădăuți, înființat în 1875, cu un muzeu uimitor în care poți admira obiecte de ceramică realizate în stilul tradițional al zonei.

Herghelia din Rădăuți, înființată la 1792, o herghelie cu renume și cu o tradiție foarte veche în toată țara.

Grădina zoologică din Rădăuți îndrăgită de copii și de adulți, deopotrivă.

Atelierele de olărit de la Marginea unde poți admira, dar și cumpăra celebrele obiecte de ceramică neagră de Marginea.

Mănăstirea Sucevița construită între anii 1583-1586 în satul Sucevița din județul Suceava, îndrăgită de credinioși și turiști pentru pictura murală exterioară, deosebit de frumoasă și bogată.

 

 

 

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro