Controversata Lege a educaţiei a fost în final promulgată, după ce a fost trimisă de trei ori şi reanalizată tot de atâtea ori de către comisiile de specialitate.Marţi, Curtea Constituţională a dat undă verde Legii, aşa că elevii şi profesorii se pot întoarce liniştiţi în banca lor, căci soarta învăţământului românesc a fost stabilită. Legea nu a fost degeaba tergiversată, pentru că aceasta propune măsuri mai mult sau mai puţin aberante. Intervenţia elevilor la nivel financiar, aşa încât aceştia vor asiguara toate costurile pentru autorizarea şcolii, sau faptul că profesorii vor fi aleşi în funcţie de valoare şi nu de vechime sunt câteva dintre acestea. În plus, s-a stabilit ca elevii care provin din minorităţi naţionale să studieze în limba lor maternă. Am invitat vedetele să îşi spună părerea în legătură cu aceste modificări pe care le aduce lege educaţiei. Deşi nu erau în temă cu această chestiune, iată ce ne-au spus acestea. Cosmina Păsărin: Cosmina Păsărin este de părere că "experienţa dă tonul în cazul unui profesor, tocmai această calitate constituie valoare unui cadru didactic". În ce priveşte predarea în limba maternă în cazul minorităţilor, Cosmina Păsărin spune că "nu putem să le impunem minorităţilor naţionale să înveţe limba română, când originile lor sunt altele". În schimb, studierea tuturor materiilor doar în limba maternă de către aceştia, îi va prima pe elevi să înveţe limba română, ne spune vedeta care a absolvit un liceu cu predare în limba italiană. Mihai Trăsitariu: Măsura susţinerii financiare a şcolii de către elevi va determina părinţii să se orienteze către şcolile particulare, spune artistul."Cred că încet - încet, instituţiile publice de învăţământ vor fi date la o parte, iar părinţii se vor orienta către învăţământul privat. Ideea cotizării obligatorii nu este o măsură binevenită dacă ne gândim că mulţi părinţi nu îşi permit să îşi dea copiii la şcoală. În schimb, dacă tot plăteşti o şcoală privată, cu siguranţă, cotizaţia elevului se reflectă în condiţiile oferite". "Predarea în limba maternă a minorităţilor este discutabilă. Este de preferat să cunoscă limba ţării respective, dar nu sunt însă de acord să fie impusă ca o obligaţie. Mă gândesc că le este greu să înveţe într-o limbă străină lor, mai ales că materia nu mai este asimilată la fel de bine", argumentează cântăreţul care ar putea să predea copiilor matematică. "În ce priveşte alegerea cadrelor didactice, consider că este important ca un profesor să deţină 50% experienţă pedagogică şi 50% valoare, stabilită prin concurs."Află ce cred Oana Zăvoranu şi Gianina Corondan pe pagina următoare. Oana Zăvoranu:Nu este foarte clar cine va decide şi mai ales care sunt criteriile care vor stabili valoarea cadrelor didactice, pune problema Oana Zăvoranu. "Cine este în măsură să decidă valoarea sau, dimpotrivă, lipsa de valoare, a cuiva? Nu înţeleg criteriul după care se vor stabili aceste valori sau non-valori. În ce constă această evaluare?", se întreabă aceasta.Despre finanţarea integrală a şcolii de către elevi, Oana spune că "nu este deloc normal. Dar într-o ţară a paradoxurilor, ajungi să te miri mai degrabă când ceva funcţionează normal". "Până la urmă, părinţii se vor gândi că, decât să le îngheţe copiilor mâna pe pix, mai bine mai scot ceva din buzunar şi aleg o şcoală privată". Privitor la predarea în limba maternă în cazul minorităţilor, Oana se declară total împotriva acestei iniţiative. "Nu sunt antisemită, nici extremistă, dar cu această măsură nu sunt absolut deloc de acord. Cred că această decizie denotă caracterul slab al românilor şi rememorează trecutul nostru istoric."Gianina Corondan: "În cazul profesorilor, experienţa şi rezultatele ar trebui să vorbească de la sine. Când eram elev, aveam porfesori şi de 25 şi de 60 de ani, important era însă câtă experienţă, pricepe şi fler aveau. Dar după tradiţia noastră mioritico-comunistă, lucrurile acestea sunt foarte normale, astfel că tot ce pătimim se trage de la educaţie".Întrebată ce crede despre contribuţia financiară obligatorie a elevilor la susţinerea şcolii, Gianina spune că este o măsură absurdă în condiţiile în care învăţământul de stat ar trebui să fie gratuit. "Sunt de acord cu tot ce constribuie la bunul mers al societăţii şi la o mai bună fezabilitate a ei, dar la noi, problema este că există un simulacru în toate. Padoxal este că minorităţile nu studiază nicăieri în lume în limba lor maternă, însă noi ne-am gândit că fim primii. Nu sunt de acord cu asta. Este părerea mea, uitându-mă mai întâi la celelalte ţări civilizate". Tu ce părere ai despre noua Lege a educaţiei şi modificărilepe care le aduce?Foto: Arhivă Ringier