Deşi consumăm produse tradiţionale la masa de Crăciun în fiecare an şi, poate chiar le preparăm la noi acasă, cunoaştem foarte puţine despre locurile de unde au apărut sau povestea din spatele reţetelor.Iată istoria reţetelor.Caltaboşul de CrăciunCaltaboşul este un tip de cârnat care se fierbe, nu se prăjeşte şi, în funcţie de zona ţării în care îl preparaţi şi consumaţi, are o reţetă diferită.Cunoscut şi sub numele de chişcă sau călbaj, caltaboşul se pregăteşte în preajma Crăciunului, la tăierea porcului din carnea şi organele acestuia trase într-un maţ şi fierte.Tot în funcţie de zona ţării, caltaboşii conţin sau nu orez în compoziţie şi bucăţi de slănină sau chiar sânge (atunci se numeşte sângerete).Sarmale cu mămăliguţăIndiferent dacă vorbim despre sarmăluţe în foi de viţă de vie, sarmale de post cu orez şi ciuperci, sarmale în frunze de varză sau chiar ştevie, acest preparat tradiţional nu poate lipsi de pe masa de Craciun.Reţetele de sarmale diferă în funcţie de anotimp şi zona ţării, dar, în general, românii consumă sarmale alături de smântână grasă şi mămăliguţă, cu sau fără ardei iute.Nu rata o rețetă de sarmalute traditionale!Acest produs tradiţional de Crăciun a venit la noi odată cu cuceririle turcilor şi cum Imperiul otoman era destul de extins, multe popoare din Balcani şi europa de Est au împrumutat reţeta de sarmale cu mici modificări.Citeste si alte retete traditionale de Craciun in cel mai nou dosar Unica.ro.Cozonacul cu nucăDeşi este considerată o prăjitură tradiţională românească, cozonacul cu nucă, rahat sau cacao şi stafide se prepară şi în alte ţări, cum ar fi Bulgaria (kozunak) sau Italia (panettone).În România, fiecare zonă a ţării are o reţetă proprie şi o variantă de umplutură tradiţională folosită de Paşte şi Crăciun.În Bucovina, aluatul se face cu mult lapte, în timp ce în Moldova există cozonaci foarte înalţi, numiţi "babe", fără umplutură, în a căror compoziţie intră până la 20 de ouă, stafide şi coajă rasă de portocale.În Ardeal, influenţele ungureşti (kurtos kalacs) sau germane (cozonac cu mac, mai puţin crescut) se simt puternic în reţeta de cozonac.Piftia de porc sau de curcanPiftia este un alt produs tradiţional care se consumă cu precădere de Crăciun. Deşi în alte ţări aspicul cu legume este consumat destul de des, românii, mari amatori de carne, preferă să facă piftie numai la tăierea porcului.Odată cu introducerea tot mai multor influenţe din vest în ultimele două decenii, piftia de pui sau de curcan, mai dietetică şi recomandată persoanelor cu probleme de sănătate a prins şi la noi.Reţeta este simplă şi se bazează pe gelatina naturală din oasele animalelor care, prin fierbere îndelungată, transformă supa în aspic.Cuvântul piftie vine din greacă, unde pikti înseamnă gelatină.