Patru miniștri din Cabinetul Niculescu au un trecut controversat. Condamnări, suspiciuni de plagiat, evaziune fiscală și procese civile cu poliția și presa ridică întrebări despre integritatea noului Executiv al României.
Cuprins
Miniștrii cu probleme de integritate din Cabinetul Luca Niculescu
Cabinetul lui Luca Niculescu a stârnit controverse, după ce s-a aflat că patru dintre miniștrii săi sunt asociați cu probleme de integritate. Printre aceștia: un fost condamnat penal, o persoană acuzată de evaziune fiscală, un politician suspectat de plagiat și un altul implicat în conflicte judiciare cu presa și poliția.
Marian Neacșu este un fost condamnat și un vechi susținător al impunității din partea PSD, Ștefan Radu Oprea a scăpat de un dosar de evaziune prin plata prejudiciului, Radu Marinescu rămâne doctor, deși asupra lui planează suspiciuni de plagiat, iar Florin Ionuț Barbu se bate în procese civile cu poliția și presa.
Marian Neacșu
Marian Neacșu, noul ministru de Interne, a fost condamnat în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru angajarea fiicei sale în cabinetul său parlamentar.
În decembrie 2013, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul General cu privire la situația lui Marian Neacșu, care, în calitate de deputat, și-a angajat fiica, Cristina Monica Neacșu, în cadrul biroului său parlamentar. Ulterior, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pentru conflict de interese.
După procesele derulate la Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2016, acesta a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare și un termen de supraveghere de doi ani. Conform legislației, reabilitarea sa de drept a intervenit automat la trei ani de la încheierea perioadei de supraveghere.
Rolul lui Neacșu în „Marțea Neagră”
Tot Marian Neacșu, în calitate de lider al grupului parlamentar PSD, a jucat un rol cheie în promovarea unor modificări legislative ce au stârnit reacții vehemente în decembrie 2013, într-un episod cunoscut în istoria recentă ca „Marțea Neagră”.
Printre proiectele propuse atunci de PSD s-au numărat:
- Limitarea competențelor ANI: Modificările vizau reducerea perioadei în care Agenția Națională de Integritate putea verifica situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese ale aleșilor, o schimbare ce ar fi favorizat direct pe cei aflați în funcții publice, inclusiv pe Neacșu.
- Excluderea parlamentarilor din categoria funcționarilor publici: Această modificare a articolului 147 din Vechiul Cod Penal ar fi condus la dezincriminarea unor fapte de corupție și abuz în serviciu, inclusiv cele comise de demnitari și primari.
- Legea amnistiei și grațierii: Un proiect legislativ semnat de deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun, care prevedea amnistia pentru pedepse de până la șase ani și grațierea pentru pedepse de până la șapte ani. Acest proiect ar fi venit în ajutorul mai multor politicieni influenți de la acea vreme, printre care Adrian Năstase și Cătălin Voicu.
- Legea Lobby-ului: O altă propunere controversată care, sub pretextul reglementării activității de lobby, ar fi permis politicienilor, foștilor demnitari sau apropiaților acestora să intermedieze interese private fără a risca investigații din partea DNA.
Florin Ionuț Barbu
Florin Ionuț Barbu, noul ministru al Agriculturii, și-a pierdut permisul pentru viteză excesivă în 2023 și a pierdut procesul împotriva IPJ Olt în 2025. Acum, se judecă cu presa pentru daune morale de 200.001 lei.
Barbu, care a demisionat în aprilie 2026 din guvernul condus de Ilie Bolojan, este implicat în procese civile din cauza unor amenzi de circulație și a unor cereri de despăgubiri morale împotriva jurnaliștilor de investigație.
Problemele lui Florin Ionuț Barbu cu autoritățile au început în octombrie 2023, când a fost prins conducând cu 104 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h pe DN 65, în Negreni. Poliția i-a suspendat permisul de conducere pentru 90 de zile și i-a aplicat o amendă. Nemulțumit, fostul ministru a contestat sancțiunea în instanță, susținând că deținea un detector radar care l-ar fi avertizat și că nu a depășit limita de viteză. Potrivit Libertatea, Barbu a cerut inclusiv să vadă certificatul de metrologie al aparatului radar, însă cererea sa a fost respinsă.
Atacurile la presă și cererile de despăgubiri
Controversele legate de Florin Ionuț Barbu nu se opresc aici. Fostul ministru a deschis mai multe acțiuni civile împotriva unor publicații locale care au scris articole critice despre activitatea sa în funcția de director al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În unele dintre aceste materiale, Barbu a fost poreclit „Busy Mafiotul”.
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel în care Barbu a cerut daune morale de 200.001 lei de la jurnaliștii publicației online olteniamaxima.ro. Articolele în cauză, publicate pe 15 și 22 august 2023, conțineau acuzații privind presupuse fapte de corupție ale fostului ministru, însă instanța a considerat că acestea nu au fost suficient probate.
Tribunalul Dolj a admis parțial cererea lui Barbu, stabilind ca jurnaliștii să-i plătească 15.000 de lei, o sumă considerată „justă și echitabilă”. În hotărârea nr. 251/2026, judecătorii au motivat că „fapta ilicită reprezintă totuși o depășire a exercitării uneia dintre libertățile fundamentale, respectiv libertatea de exprimare”, dar au subliniat că suma inițial cerută era „vădit exagerată”.
Citește și: Diana Buzoianu, mesaj după ce a încheiat mandatul la Ministerul Mediului: „Avem enorm de multe de îndreptat”
Radu Marinescu
Radu Marinescu, actual ministru al Justiției, este acuzat de plagiat în teza sa de doctorat din 2009. O analiză PressOne arată că peste 56% din pagini ar conține text copiat, dar acesta neagă acuzațiile.
În 2016, Marinescu a apărat-o pe Lia Olguța Vasilescu, acuzată că ar fi solicitat sponsorizări de la oameni de afaceri pentru reabilitarea unor fațade din Craiova, dar și că ar fi folosit fonduri pentru campania electorală din 2012. Cu o apărare solidă, Marinescu a obținut retrimiterea dosarului la DNA pentru nereguli procedurale, iar cazul a fost clasat în decembrie 2020.
Un alt caz de notorietate l-a implicat pe Claudiu Manda, pe care Marinescu l-a reprezentat într-un dosar legat de presupuse intervenții ilegale în 2015. Potrivit acuzațiilor, Manda ar fi încercat să influențeze ștergerea unor datorii în comuna Bratovoești în scopuri electorale. Înalta Curte a decis închiderea dosarului pe 12 iunie 2023, invocând prescripția faptelor.
Totuși, cea mai mare controversă din cariera lui Marinescu rămâne suspiciunea de plagiat legată de teza sa de doctorat din 2009. Într-o investigație publicată de PressOne, jurnalista Emilia Șercan arată că 56,68% din paginile lucrării intitulate „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” ar conține pasaje copiate, adică 140 din cele 247 de pagini. Contactat de PressOne, Marinescu a negat acuzațiile, afirmând că teza sa a respectat „rigorile momentului”.
Ștefan Radu Oprea
Ștefan Radu Oprea, actualul ministru al Apărării în 2026, a închis un dosar de evaziune fiscală din 2016 achitând integral prejudiciul de 223.631 lei.
Procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe 8 ianuarie 2016, acuzându-l de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Potrivit acestora, „Inculpaţii Oprea Radu Ştefan (până în momentul începerii mandatului de senator) și Ștefănescu Mihail, în aceleași calități, au dispus și dirijat transferul de sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.»
Raportul tehnico-științific întocmit în cauză a stabilit un prejudiciu de 223.631 de lei, rezultat din contracte fictive și transferuri de bani către firme „fantomă”. Aceste operațiuni, conform anchetatorilor, au fost menite să ascundă originea ilicită a sumelor. Totuși, cazul a luat o turnură neașteptată după ce judecătorii Înaltei Curți au constatat, pe 26 februarie și 18 martie 2016, că rechizitoriul conținea nereguli legale.
Astfel, dosarul a fost trimis înapoi la Parchet, iar înainte ca acesta să fie refăcut, prejudiciul a fost achitat integral. În consecință, dosarul nu a mai ajuns în instanță, fiind închis.
Foto: Hepta.ro
Ultima modificare octombrie 21, 2026 2:59 pm