Pâinea este periculoasă pentru inimă, în timp ce grăsimile de origine animală nu îţi modifică deloc colesterolul, susţine o nutriţionistă din SUA.
Credeai că ştii totul despre alimentaţia sănătoasă? De fapt, nu ştii nimic, dacă ar fi să ne luăm după cea mai recentă şi mai controversată carte legată de nutriţie şi obezitate. Zoe Harcombe, o nutriţionistă şi cercetătoare din SUA contrazice în cartea sa tot ceea ce se ştie astăzi despre alimentaţia sănătoasă, spunând că tocmai recomandarile pe care le luăm de bune au dus la epidemia mondială de obezitate.
Untura de porc, gustarea ideală
Te-ai întrebat vreodată cum reuşeau bunicii noştrii să fie atât de sănătoşi şi longevivi, deşi obişnuiau să mânânce untură de porc pe pâine? Pentru Zoe Harcombe acest fapt nu este un paradox. Ea spune că în anii ’70 se mânca astfel pe tot globul, iar obezii şi cardiacii era foarte puţini în comparatie cu statisticile de azi.
Totul s-a schimbat în anii ’80 când au fost prezentate noi recomandari privind alimentaţia. S-a spus atunci că grăsimile sunt periculoase, iar carbohidraţii ar trebui să reprezinte baza alimentaţiei. Se pare că recomandările au fost greşite din moment ce sănătatea noastră nu s-a îmbunătăţi deloc, ci s-a înrăutăţit.
Cerealele nu au ce căuta în alimentaţia oamenilor
În piramida alimentară, baza este reprezentată de carbohidraţi – pâine, paste făinoase, biscuiţi, cereale pentru mic dejun etc. Nimic mai greşit! – spune dr. Harcombe, avertizând că tocmai carbohidraţii ne îngraşă cel mai mult pentru că ei sunt formaţi din zahăr.
Chiar dacă nu este dulce, pâinea se transformă după digestie în glucoză, adică zahăr. Asta forţează organismul să producă insulină, iar unul din rolurile insulinei este să contribuie la depunerea excesului de zahăr sub formă de grăsime corporală. De câte ori mănânci pâine nu faci decât să porneşti mecanismul de formare a depozitelor de grăsime.
Există şi alţi adversari ai carbohidraţilor. Ei formează un curent ce susţine că cerealele ar trebui să iasă din alimentaţia umană. Se pare că ele au intrat destul de târziu în dieta omului, astfel că sistemul nostru digestiv nu a avut timp să se adapteze. Multe din problemele digestive cu care ne confruntăm ar putea fi puse pe seama carealelor, indiferent de forma sub care sunt consumate. În plus, ele conţin şi „antinutrienţi” – glutenul este unul din ei – adică substanţe care ne otrăvesc treptat organismul.
Grăsimea animală e sănătoasă pentru inimă
Grăsimile naturale, fie că sunt de origine vegetală sau animală, nu sunt periculoase. Ba din contră, sunt esenţiale pentru supravieţuire căci fiecare celulă a corpului nostru are nevoie de grăsime. O alimentaţie bogată în grăsimi înseamnă o vedere mai bună, oase mai puternice, stare de bine şi… o inimă sănătoasă.
Citeşte în pagina următoare despre colesterol şi cura de slăbire!
Da, chiar şi consumul de grăsimi saturate contribuie la sănătatea inimii, după spuele nutriţionistei. „Nicio cercetare serioasă nu a arătat vreodată că grăsimea saturată este asociată cu bolile de inimă, darămite să fie şi vinovată pentru producerea lor” a spus specialistul. Dr. Zoe Harcombe ne recomandă să ne ferim de grăsimile artificiale, de exemplu grăsimila trans.
De asemenea, nutriţionista nu crede în teoriile ce asociază colesterolul din sânge şi bolile de inimă. Ea spune că nu e nimic în neregulă dacă depăşeşti un anumit prag al colesterolului pentru că fiecare are propriile valori normale, aşa cum fiecare are propria înălţime şi nu trebuie să te tratezi dacă eşti mai înalt cu 10 de centimetri decât media.
Iar la cei care au colesterolul mare, vinovată nu este grasimea din alimentaţie, ci, culmea, tot carbohidraţii al căror consum a fost asociat cu o creştere a trigliceridelor din sânge.
Legumele sunt sănătoase, după spusele dr. Harcombe, dacă sunt consumate cu puţin unt pentru că multe din vitamine sunt absorbite în corp numai în prezenţa grăsimilor. În schimb, fructele ar trebui să iasă din dieta celor care vor să slăbească. „Fructoza, zahărul din fructe, se depune imediat sub formă de grăsime corporală”, avertizează nutriţionistul.
De altfel, doctorul are câteva veşti şi despre cura de slăbire. Ea spune că nu contează numărul caloriilor consumate, ci alimentele din care provine ele. Dacă renunţi la 500 de calorii pe zi vei slăbi la început, dar după ceva timp organismul îşi dă seama că este înfometat şi începe să facă economii, deci să consume mai puţin.
„Slăbitul ţine de felul cum organismul foloseşte grăsimile. Ca să slăbeşti organismul trebuie să folosească grăsimile stocate, iar pentru asta nu e nevoie să mănânci mai puţine calorii, ci să mănânci mai puţini carbohidraţi”.