Tratamente naturiste pentru gută

De Lumea Femeilor pe
Cunoscută ca o boală a celor care mănâncă prea multp carne, guta poate să aibă și alte cauze. Cert este că excesul de proteine, care se găsesc în produsele de origine animală, poate să ducă la creșterea nivelului de acid uric. Iată care sunt cauzele gutei și ce este de făcut când ea apare.

Ce este guta

• guta este una dintre cele mai dureroase forme de artrită (inflamaţia articulaţiilor), în care acidul uric din organism se depune sub formă de cristale la nivelul ţesuturilor, în special la cel al articulaţiilor (de la degetele de la picioare, degetele de la mâini, glezne, genunchi, coate).
• boala este caracterizată de episoade acute dureroase datorate inflamaţiei articulaţiilor (iniţial, la nivelul articulaţiilor se acumulează cristale ce formează mici noduli, iar aceştia determină, în timp, umflarea zonei respective, iritarea locală, ce duce la inflamaţie).
• bărbaţii sunt afectaţi de până la 9 ori mai mult decât femeile (explicaţia: femeile, în mod normal, elimină o cantitate mai mare de uraţi – particularitate care le fereşte de această boală). Cu toate că primele atacuri apar, în general, după pubertate, guta are vârful de afectare (incidenţa maximă) la vârsta de 75 de ani
• la femei, guta se manifestă, în general, după instalarea menopauzei.

Principalele cauze de gută

• guta este legată, cel mai frecvent, de hiperuricemie – un exces de acid uric în sânge, apărut în urma:
• factorilor genetici
• unui metabolism deficitar al acidului uric
• unui defect de eliminare, la nivelul rinichilor
• intoxicaţiei cu plumb (saturnism)
• consumului unor medicamente (diuretice, aspirină, chimioterapice, ciclosporină)
• hipertensiunii arteriale
• hipotiroidismului
• psoriazisului
• anemiei hemolitice etc.
• acidul uric apare în organism ca rezultat al metabolizării purinelor (compus de bază al ADN-ului celular, găsit, în principal, în produse animale).
• hiperuricemia este, în general, asimptomatică
• majoritatea persoanelor suferinde de această problemă nu au simptome de gută în decursul vieţii.

Ce simptome are guta

• durere, edem, roşeaţă, căldură şi sensibilitate crescută la nivelul articulaţiei afectate – cel mai frecvent apare la nivelul degetului mare de la picior (haluce)
• durere intensă, apărută în timpul nopţii
• afectarea unei singure articulaţii o dată
• febră
• limitarea mişcării articulaţiei respective
• bursită – inflamaţie cauzată de depunerea de cristale de acid uric în saci mici cu lichid sinovial, la nivelul articulaţiilor
• în guta cronică apar mase de cristale de acid uric dispuse sub formă de noduli (tofi) în diferite ţesuturi moi ale organismului, în special în jurul degetelor, coatelor, urechii.

Diagnosticul de gută

• cel mai frecvent, diagnosticul se pune pe baza anamnezei (ce povesteşte pacientul) şi a examenului clinic
• cel mai sigur test pentru determinarea gutei este artrocenteza – recolta-rea de lichid din articulaţia afectată; la analiză se evidenţiază cristale de acid uric
• analizele de sânge relevă un nivel crescut de acid uric.

Principalele cauze

• factori genetici moşteniţi (deficit în metabolizarea acidului uric)
• creşterea acidului uric în sânge (hiperuricemie), în general de peste 6,2 mg/dl
• sexul masculin
• obezitatea
• consumul crescut de alcool (în special bere)
• anormalităţi în funcţia renală
• alimentaţie bogată în carne (vânat), fructe de mare, legume (spanac, mazăre) – în general, produse bogate în purine (compuşi organici din acidul uric)
• deshidratare;
• intervenţii chirurgicale recente
• traumatisme articluare
• tratament cu: aspirină, hidroclortiazidă, ciclosporină, pirazinamidă, etambutol, niacin etc.

Remedii clasice pentru gută

• tratamentul alopat al bolii presupune, în prima fază, managementul (tratarea episoadelor acute), iar în a doua fază, prevenirea atacurilor ulterioare şi prevenirea distrucţiei articulare, precum şi eliminarea tofilor prin reducerea consistentă a depozitelor de uraţi din organism. Pentru a atinge acest scop, nivelul acidului uric din sânge ar trebui ţinut sub 6 mg/dl.
• tratamentul atacurilor de gută
• paracetamol (acetamenofen)
• antiimflamatoare nesteroidiene (datorită efectelor adverse asupra tractului digestiv, acestea trebuie evitaet de către persoanele cu ulcer, gastrită): ibuprofen, diclofenac, meloxicam, indometacin, etoricoxib
• colchicină (de evitat la persoane cu afecţiuni renale, hepatice, cu infecţii acute sau cu vârsta de peste 70 de ani)
• glucocorticoizi: prednison, metilprednisolon
• administrare orală, sau locală (injectare în articulaţii)
• se recomandă cure pe termen scurt, din cauza efectelor adverse puternice apărute în urma tratamentului de lungă durată
• creme antiinflamatoare şi antialgice aplicate local
• repaus, gheaţă aplicată local.
• tratamentul de lungă durată, pentru scăderea nivelului acidului uric
• alopurinol
• febuxostat
• probenecid
• sulfinpirazone.

Dieta ca remediu în gută

• după remiterea unui atac de gută, în afară de tratamentul medicamentos, trebuie urmat şi un stil de viaţă ce va ajuta la prevenirea unui nou atac:
• dietă corespunzătoare, cu evitarea alimentelor ce conţin purine: fructe de mare, sardine, icre, hering, organe animale, carne de vânat, sosuri grase, mazăre, spanac, produse lactate
• menţinerea unei greutăţi optime, fără excese alimentare
• consumul de cel puţin 2 l de apă pe zi, pentru creşterea eliminării renale
• diminuarea cantităţii de alcool consumate, în special a berii şi a sucurilor
• alimente recomandate: anghinare, sparanghel, caise, vişine, cireşe, coacăze, fragi, sfeclă, tomate, pepene verde, prune, pere, afine.
Guta este o boală frecventă la nivel mondial, dar care, cu un stil de viaţă adecvat şi un tratament corect, iniţiat la timp, se poate trata.

Remedii naturiste pentru gută

• acupunctură
• reflexoterapie
• masaj terapeutic
• aplicaţii cu lumină polarizată
• electroacupunctură
• tratament homeopat
• Colchicum
• Ledum palustre
• Lythium carbonicum
• Benzoicum acidum
• balneoterapie
• Olăneşti
• Călimăneşti
• Căciulata
• tratament fitoterapeutic
pedicuţă
• planta uscată se pune într-un săculeţ de dimensiuni mici, din pânză de bumbac; se aplică pe zona dureroasă timp de 15-20 minute, de 3-4 ori pe zi.
mesteacăn
• macerat: 3 linguriţe de frunze uscate se pun în 250 ml de apă clocotită şi se lasă 6 ore; când s-a răcit se adaugă 1 g de bicarbonat de sodiu; se consumă în două reprize, la interval de 4 ore
• tinctură: se pun 20 de picături de tinctură în 200 ml de apă, se iau de 2 ori pe zi, timp de 10 zile pe lună, timp de 6 luni
• primăvara se poate recolta seva şi se consumă 100 ml pe zi, dimineaţa pe nemâncate, după care nu se mănâncă timp de 3 ore; cura durează 7 zile, maximum 10 cataplasme cu tinctură, macerat sau sevă.

Ce au furat CRBL și Oase la Asia Express. VIDEO exclusiv

Ce au furat CRBL și Oase la Asia Express. VIDEO exclusiv