Cafeaua, ciocolata, produsele fast-food, sucurile pot avea efectul unui drog. Medicul specialist în nutriţie şi psihologul îţi expun riscurile asupra sănătăţii, dar şi varianta optimă de rezolvare.
Alimentele sunt promovate ca fiind o soluţie pentru numeroase situaţii: efort intens, hidratare, mic dejun, relaxare etc., însă unele produse conţin şi substanţe care pot da dependenţă. Consumate în exces, dar nu neapărat, aceste alimente favorizează eliberarea endorfinelor, acele substanţe care produc senzaţia de fericire.
Ceea ce explică dr. Ciprian Constantin este că: „din păcate, dependenţa nu este conştientizată de persoanele în cauză, însă renunţarea la acel aliment duce la creionarea unui sindrom de abstinenţă, care va face ca «dependentul» să se simtă inconfortabil, morocănos, căutând produsul care să îi crească starea de bine. Ciocolata şi cafeaua sunt exemple comune în acest sens iar fisticul, seminţele sau îngheţata pot da şi ele dependenţe„.
Mâncarea de tip fast-food creează controverse
Din punct de vedere medical, nu sunt descrise clar dependenţe de mezeluri sau de fast-food (hamburgeri, cheeseburgeri, inclusiv şaorma, kebab, hot-dog). Acest comportament alimentar este considerat mai mult un obicei social sau nevoia de a lua masa în oraş cu costuri relativ mici şi nu neapărat într-un mod sănătos. „Există o controversă în comunitatea ştiinţifică, obezitatea fiind asociată de unii cercetători cu astfel de dependenţe, în timp ce alţii neagă această variantă, mai ales că există şi factori incriminaţi ca: predispoziţia genetică, sedentarismul etc.„, mai spune medicul specialist.
Predispoziţia la dependenţe
Contează vârsta când ne referim la dependenţele alimentare? Oricare dintre noi poate fi predispus la acest comportament nutriţional? Psihologul Sabina Botea susţine că „explicaţiile posibile sunt date de prezenţa unei sume de factori determinanţi: biologici, psihologici şi de mediu (ex: stresul din cadrul familiei). În procesele de gândire ale indivizilor cu dependenţe alimentare apar aprecieri negative ale propriei persoane şi preocuparea obsesivă pentru mâncare.”
Aceste persoane tind să fie sociabile, extrovertite, dar au dificultăţi în a-şi controla impulsurile. De asemenea, originea acestui tip de dependenţe se poate afla şi din comportamentul inadecvat al părinţilor, care oferă mâncare copiilor atunci când acestora nu le este foame, dar sunt agitaţi sau iritabili. „Astfel, copilul nu-şi va putea consolida semnalele interne de activare a senzaţiei de foame şi va asocia mâncarea cu starea de bine. La modul general, pentru toate categoriile de vârstă, terapiile eficiente vizează: stabilirea unor obiective, învăţarea unor tehnici de relaxare, atenuarea stresului, tratarea anxietăţii sau a depresiei, dar şi realizarea unor tehnici de lucru cu familia. Toate sunt esenţiale pentru rezolvarea problemei!„, conchide dr. Sabina Botea.
Intoxicaţia cu cofeină este frecventă
Orice „dependenţă” este descrisă ca fiind similară cu o senzaţie de plăcere dată, cum spuneam, de secreţia de endorfine asociată cu consumul unui aliment. Cea mai cunoscută este cofeina, incluzând cafeaua, sucurile răcoritoare carbogazoase care conţin cofeină, dar şi ciocolata. Consumul de ciocolată este foarte des întâlnit în rândul femeilor, care predomină în descrierea unor astfel de dependenţe. Intoxicaţia cu cofeină este frecventă şi cauzează palpitaţii, insomnie, irascibilitate, hipertensiune arterială, cefalee, greaţă etc.
În primul rând, trebuie identificată starea de dependenţă. Este greu de recunoscut, iar dacă pacientul nu este întrebat direct de către specialist: „Ce cantitate consumaţi? Când consumaţi? Ce determină acest consum? etc.” este imposibil de identificat. Rezolvarea trebuie să fie dorită de persoana în cauză. Aşadar, conştientizarea şi prezentarea la un medic este primul pas în rezolvare. „Există situaţia «fericită» în care o dependenţă este rezolvată cu o altă dependenţă şi efectele negative sunt neutralizate prin această schimbare. Totuşi, strategia optimă se realizează în echipă: specialist în boli de nutriţie – psiholog/psihiatru, iar metoda constă într-un complex ce include terapie medicală nutriţională şi suport psihologic pentru managementul stresului. În situaţiile în care apar aritmii cardiace, cum ar fi cazul supradozării de cofeină, este necesară şi medicaţia„, subliniază dr. Constantin.