Cum nu toată lumea vrea să slăbească, îţi prezentăm, cu ajutorul medicului specialist, alimente care ar putea alcătui o dietă de îngrăşare sănătoasă, fără a mări nivelul colesterolului sau a obţine depozite de grăsime inestetice. Avantajul este că îţi poţi face meniul în funcţie de preferinţele tale culinare!Se spune că este mai greu să te îngraşi, decât să slăbeşti. Părerile sunt împărţite, dar cert este că pentru a reuşi să acumulezi un kilogram ai nevoie de un plus de 3.500 de calorii. Creşterea în greutate ar trebui să se producă pe parcursul mai multor luni, ca şi în cazul dietelor de slăbire importante. Altfel este periculos, deoarece ingerarea unor cantităţi prea mari şi mâncatul dezordonat pot determina ca nivelul lipidelor şi al glucidelor din organism să crească rapid şi să provoace apariţia diabetului zaharat.Cel mai indicat este un meniu bogat, echilibrat, în care alimentele să fie de calitate şi să alcătuiască o dietă uşor de respectat. O formulă generală este: 55-60% glucide, 12-15% proteine şi 25%-30% lipide, toate într-o porţie cu 500 de calorii în plus faţă de necesarul zilnic. "Pe toate posturile de televiziune şi în reviste apar numai «diete de slăbire». Ideal ar fi să nu avem nevoie nici de una, nici de alta (n.r.: dieta de îngrăşare şi cea de slăbire), dar în cazul recomandării unor astfel de meniuri, ar fi indicat ca în primă fază să existe un control medical amănunţit, care să excludă o situaţie patologică gravă", consideră doctorul Ciprian Constantin.► Cinci mese pe zi!"Pentru o dietă sănătoasă de îngrăşare se poate folosi şi metabolismul bazal ca referinţă (n.r.: câtă energie consumă o persoană, în mod normal, fără a ţine cont de activităţi). Pentru a putea lua în greutate, se estimează acest metabolism bazal, în care se apreciază activităţile zilnice, iar faţă de suma lor se face o suplimentare a dietei cu 500 kcal. Oricum, acest lucru se poate întâmpla şi în mod constant, având în vedere alimentaţia hipercalorică a zilelor noastre", ne-a spus medicul. Alimentele alese ar trebui să aibă o densitate calorică mare şi să fie bogate în nutrienţi (fructe, cereale integrale, legume, alune, seminţe, măsline); extracaloriile apar şi din toppinguri (unt, margarină, maioneză, ulei de măsline, brânză etc.). "Dieta ar trebui să fie alcătuită din 5 mese zilnic, adică 3 mese principale şi 2 gustări. Gustarea ar trebui să includă fructe uscate, alune şi/sau seminţe, iar de reţinut este că supele cremă aduc un conţinut mare caloric. De asemenea, laptele integral şi freshurile aduc calorii multe", a mai explicat specialistul.CE TREBUIE SĂ ŞTII DESPRE LIPSA POFTEI DE MÂNCARELipsa apetitului este corelată cu o stare de boală (cel mai adesea). Afecţiunile maligne duc cel mai des la lipsa apetitului. Controlează-ţi starea de sănătate când se constată o lipsă a apetitului, mai ales când este selectivă!►Afecţiunile endocrine – controlul afecţiunilor endocrine poate duce la o creştere a apetitului. ►Starea de sănătate – menţinerea stării de sănătate duce la o reglare normală a apetitului. ►Fructele acide (grepfrut, clementine, kiwi, lămâi, merişor, mandarină, portocală, rodie) pot spori pofta de mâncare şi aduc şi calorii, care sunt benefice pentru dieta de îngrăşare.►Vitaminele (suplimentele vitaminice), recomandate de către medicul specialist, pot interveni în reglarea apetitului. ►Sportul este recomandat pentru a combate lipsa senzaţiei de foame.ALIMENTE SĂNĂTOASE CARE "ADUNĂ" KILOGRAME:►Pâinea (cu sau fără seminţe) este sursă de carbohidraţi, de care organismul are nevoie pentru energie, iar o felie de pâine conţine 70 kcal. ►Pastele reprezintă o sursă de carbohidraţi, iar o ceaşcă are 220 kcal. ►Uleiul de măsline e un produs benefic organismului. O lingură are 100 kcal, iar indiferent ce fel de ulei ar fi, conţinutul caloric rămâne acelaşi. ►Avocado conţine acizi graşi monosaturaţi, potasiu şi vitamina K, iar un fruct are 200 kcal. ►Alune, seminţe de floarea-soarelui sau dovleac, nuci (neprăjite) conţin nutrienţi esenţiali (grăsimi sănătoase, proteine), dar şi fibre, vitamine, minerale. ►Granola e un mix de cereale cu miere. ►Suc de fructe natural concentrează în sucul de fructe cantitatea de fibre şi conţinutul în carbohidraţi al fructului. ►Fructele cum ar fi smochinele, bananele sau strugurii au aport caloric mai ridicat decât restul. ►Măslinele sunt bogate în grăsimi monosaturate (sănătoase) şi în proteine, având o mulţime de proprietăţi nutritive. ►Carnea de vită, viţel, pui sau curcan reprezintă surse de proteine. ►Garniturile de cartofi, orez, paste sunt surse de carbohidraţi. ►Îngheţata (cu puţine grăsimi) şi ciocolata amăruie sunt dulciuri sănătoase. Îngheţatele "light" ar trebui să conţină cu 50% mai puţine grăsimi sau cu 33% mai puţine calorii decât îngheţata obişnuită.