Dacă site-urile pro-ana / pro anorexie le învaţă pe fete cum să evite mâncarea, blogurile pro-mia sau pro bulimie, le învaţă cum să scape de ceea ce au mâncat...... provocându-şi voma sau folosind laxative. Pe unul din aceste site-uri, adolescentele sunt îndemnate să-şi introducă pe gât, cât mai adânc, coada unei periuţe de dinţi şi să o mişte în sus şi în jos. Este dureros, dar dă rezultate de fiecare dată, spune site-ul respectiv, care le mai sfătuieşte pe utilizatoare să nu mănânce ciocolată sau mâncăruri picante, pentru că au un gust neplăcut când sunt parţial digerate. Blogurile pro-mia, care abundă în astfel de sfaturi, aparţin unor adolescente care văd bulimia nu ca pe o boală, ci ca pe un mod de viaţă, o şansă de a mânca orice, fără să te îngraşi. Ele nu se gândesc însă şi la ce le asteaptă după câţiva ani de bulimie. Ce este bulimiaBulimia nervoasă, este o boală psihică din categoria tulburărilor alimentare şi se manifestă prin episoade de mâncat compulsiv, în care se consumă cantităţi foarte mari de alimente, urmate de măsuri extreme menite să prevină îngrăşarea: vărsături provocate, exerciţii fizice obsesive, abuz de laxative. Chiar dacă obişnuim să asociem bulimia cu vărsăturile, putem vorbi de aceeaşi boala şi la persoane care nu vomită, în schimb folosesc alte metode de a ţine kilogramele la distanţă, de exemplu ţin post negru câteva zile sau fac exerciţii până la epuizare. Bulimicii nu îşi pot controla comportamentul alimentar, astfel că mănâncă până la punctul în care capătă dureri de stomac. Aceste episoade pot avea loc mai des sau mai rar, însă întotdeauna sunt urmate de un sentiment de vină. De asemenea, bulimicii sunt foarte preocupaţi de greutatea lor, au impresia tot timpul că sunt graşi. De fapt, majoritatea nu sunt atât de slabi ca cei cu anorexie. Ba chiar, bulimia este mai greu de diagnosticat şi de observat pentru că adolescentele bolnave au, de obicei, o greutate normală. Care sunt urmările bulimeiChiar dacă, la început, se bucură că pot mânca orice fără să se îngraşe, bulimicele încep să observe în curând urmările comportamentului lor: dinţii slăbiţi de acizii din vomă, răni pe degete, deshidratare, dereglări menstruale, constipaţie şi alte probleme digestive, insuficienţă cardiacă sau bătăi neregulate ale inimii. Este posibil ca faţa să devina mai rotundă, din cauza glandelor salivare care se umflă, iritate de acizii din vomă. De multe ori, bulimia este asociată cu depresii, anxietate, consum de alcool sau droguri. Care sunt cauzele bulimieiCa şi anorexia, bulimia este un produs al societăţii moderne care preţuieste aspectul fizic mai mult decât orice. Dacă adăugăm la acest fapt o tendinţă biologică spre tulburari de alimentaţie - cei care au în familie persoane cu bulimie au mai multe şanse să fie afectaţi, la rândul lor - deja apare un motiv de îngrijorare. Însă şi psihicul fiecăruia contează foarte mult. "În cazul bulimiei nervoase există o legătură clară cu depresia şi de cele mai multe ori poate fi declanşată de factori stresanţi din perioada adolescenţei, cum sunt schimbarea şcolii sau găsirea unei slujbe", explică dr. Oana Maria Popescu, psihoterapeut şi manager PshihoBlue Timişoara. Fiind o boală psihică, bulimia se instalează pe un "teren" deja slăbit. "Cele mai multe persoane cu bulimie au stima de sine scăzută, tulburari afective, simptome anxioase de genul fricii de situaţii sociale şi fac abuz de diverse substanţe. Un procent semnificativ din pacienţii cu bulimie nervoasă au tulburări de personalitate, cel mai frecvent personalitate de tip borderline", mai spune psihoterapeutul. Cum se tratează bulimia"În bulimia nervoasă tratamentul este în primul rând prin psihoterapie, care este de cele mai multe ori de lungă durată", spune dr. Oana Maria Popescu. De obicei, psihologii folosesc terapia cognitiv comportamentală, bazată pe ideea că propriile gânduri sunt singurele care îţi dictează comportamnentul. Prin discuţii cu psihologul poţi să identifici gândurile şi comportamentele negative, pe care le înlocuieşti cu unele pozitive. Dar înainte de asta se rezolvă problemele de ordin fizic - deshidratare, probleme cardiace şi digestive - prin internarea în spital, dacă este cazul. Din păcate, în România nu există clinici specializate în tulburări de nutriţie, aşa că pacientele trebuie să se plimbe între psiholog, psihiatru, nutriţionist, endocrinolog şi alţi medici, în timp ce părinţii se văd nevoiţi să devină gardienii propriului copil pentru a se asigura că nu revine la vechile obiceiuri. În alte ţări, clinicile specializate dispun de o echipă întreagă de medici, formată din psiholog, psihiatru, internist, nutriţionist, gastroenterolog etc., dar şi de asistente medicale care, în fiecare dimineaţă cântăresc pacientele şi le măsoară tensiunea pentru a înregistra progresele şi a preveni o tragedie. De asemenea, pacientele iau masa sub supraveghere şi sunt ţinute permanent sub control, aşa încât nu pot să ascundă mâncarea sau să verse. Între timp, participă la şedinţe de psihoterapie, atât individual cât şi în grup. Vedete care au suferit de bulimieCântăreaţa Geri Halliwell a recunoscut că s-a luptat încă din copilărie cu bulimia, boală pe care o numeşte "un monstru". Sfatul ei pentru fetele aflate în aceeaşi situaţie: "Nu aveti de ce să vă ruşinaţi. Veţi fi uimite să vedeţi cât de bine vă simţiţi după ce vorbiţi cu cineva despre asta. Nu puteţi să învingeţi singure această boală". Ani de zile a suferit de bulimie şi Lady Diana, prinţesă de Walles. "Îţi umpli stomacul până la refuz de patru-cinci ori pe zi sau chiar mai mult, iar asta te face să te simţi bine, este ca şi cum ai avea două braţe în jurul tău, dar e o senzaţie temporară. Apoi te simţi dezgustată de stomacul tău plin, iar acest dezgust te face să mănânci iar. Şi totul se repetă", a spus Diana într-un interviu. Ea a mai recunoscut că obişnuia să se taie intenţionat pe braţe. Deşi femeile sunt cel mai des afectate de bulimie, nici bărbaţii nu sunt scutiţi de ea. Elton John a recunoscut că a suferit de bulimie şi de o altă tulburare de alimentaţie, care îl făcea să mestece mâncarea, apoi să o scuipe, fără a o înghiţi. Thandie Newton, vedeta din "Crash" şi "2012" a suferit mulţi ani de bulimei, iar timp de un an aa vut o formă foarte gravă. Încă mai are cicatrici de la rănile pe care şi le făcea când îşi introducea degetele pe gât. Totul a început la 14 ani, când era la o şcoală de dans şi, din fericire, s-a terminat în jurul a 25 de ani, cu ajutorul unui psihoterapeut. Pe Kelly Clarkson, în schimb, au ajutat-o prietenii. Ea a suferit numai şase luni de bulimie datorită prietenilor care au observat că ceva este în neregulă şi au forţat-o să meargă la psihiatru. Anunţul lui Britney Spears cum că ar fi fost bulimică în tinereţe nu a mirat pe nimeni, având în vedere comportamentul ei instabil din ultimii ani. În schimb, întreaga lume a fost uimită să afle că s-a luptat cu aceeaşi boala si Jane Fonda, care a promovat viaţa sănătoasă, mişcarea şi a scos mai multe casete de fitness, în anii '80. Jane a suferit de bulimie timp de 25 de ani şi a reusit să se vindece abia în ultimii ani. A fost una din primele vedete care şi-au recunoscut boala. Foto: Shutterstock