Când vine vorba de sărbători, fie că sunt ele americane, irlandeze, păgâne sau mistice, ar fi şi absurd ca tocmai noi să ne sustragem nebuniei generale ce cuprinde toată lumea. Şi până la urmă, de ce să privim la paradele lor când putem şi noi să ne distrăm de Halloween, să gustăm o bere irlandeză şi-o plăcintă cu stafide de Sf. Patrick, sau să celebrăm dragostea de două ori pe an?Pentru cei mai agnostici, care condamnă mimetismul fanatic tipic românesc şi slăbiciunea plagiatului sau snobismul incurabil, şi poate că or mai fi, e necesar de amintit că obiceiul preluării tradiţiilor nu a fost inventat aici. Majoritatea sărbătorilor universale dăinuie tocmai de pe urma "migraţiei" de obiceiuri, care, în cazul ăsta, nu este vreo formă de plagiat. Poate că, ce este drept, ca să te alături unui "grup vesel" trebuie să ai şi un pretext, o motivaţie instantanee cel puţin, ori, în cazul Zilei Recunoştinţei aici se pare că nu prea am găsit. Saint Valentine's Day versus DragobeteSărbătorim în schimb, cu mare gratitudine, Saint Valentine's Day, care este de altfel o sărbătoare cu origini latine, Valentin, spune una din legende, fiind un preot roman martirizat în timpul persecuţiei împăratului Claudius.Avem şi noi Dragobetele nostru, care, spre deosebire de echivalentul său de import vestic, are origini tracice şi, deşi este una dintre cele mai vechi sărbători româneşti, mai sunt îndrăgostiţi care nu ştiu că ziua lui este pe 24 februarie. Însă ce mai contează când dragostea pluteşte încă de pe 14 februarie pe bulevardele pline ochi de inimioare de pluş? În fond, ce ne deranjează, dacă nu aglomeraţia de pe trotuare?Saint Patrick's Day, cu bere la metruDespre Saint Patrick's Day nu ştim prea multe, asta şi pentru că frecventăm pub-uri irlandeze doar de câţiva ani încoace. Dar şi aşa, avem tot timpul să aflăm, înainte de prima, a doua sau a treia bere, de ce servesc plăcintă cu stafide şi de ce oamenii se îmbracă în spiriduşi verzi pe 17 martie. Saint Patrick's Day este celebrată aproape în toate ţările unde există comunităţi creştine, căci este o sărbătoarea creştină, aşadar, enoriaşi fideli cum suntem, am petrecut şi noi, alături de SUA, Australia şi Noua Zeelandă, în irish pub-uri cu bere la metru şi muzică tradiţională irlandeză în unele cluburi. Halloween, misticism şi plăcintă de dovleacŢinutul ambulant al Gnomilor de pe meleagurile bucureştene a făcut loc bineînţeles şi pentru Halloween, cea mai "autentică sărbătoare preluată". Criticată de unii, căci este păgână şi slăveşte pe necuratul, sărbătoarea este un adevărat dar ceresc pentru comercianţi şi o noapte de dezinhibiţie pentru cei care visează la reîncarnare. Comenzile pentru costume ating vânzări record pentru prima dată în an, dermatografele se vând ca pâinea caldă iar pieţarii vând şi ultimul dovleac. Importul Halloween-ului ar putea fi şi pentru ei un motiv de bucurie ca urmare a comerţul stimulat, dacă spiritismul nu a făcut prea multe presiuni în noaptea de 31 octombrie.Ultima sărbătoare care s-ar putea ca la anul să ne (i)mobilizeze mai bine este Ziua Naţională a Statelor Unite, sărbătorită (cei care se plimbă mai des pe Kiseleff n-au uitat) pe 4 iulie. Ei bine, în afară de faptul că folosim Facebook şi continuăm să mâncăm fast-food, pentru parada organizată în cinstea Statelor Unite, care a restricţionat traficul timp de cinci ore în zona Arcului de Triumf, nu prea îşi are rostul.Dar parada militaraă a defilat atunci mai ceva ca de 1 decembrie, când de Ziua Naţională a României, e prea frig ca să mai mergem să vedem ceremonia, militarii, tunurile... Foto: Shutterstock