Deportarea sutelor de romi din Franţa reprezintă o expulzare mascată, însă România are o datorie imensă faţă de aceştia, consideră directorul executiv al Fundaţiei... ... Romani CRISS, Magda Matache.În faţa deciziei statului francez de a bloca libertatea de circulaţie, comunităţile de romi iau calea României, pentru a întoarce şi celălalt obraz, în faţa discriminării şi a dezinteresului autorităţilor.Pe fondul expulzărilor recente şi a eternelor problemele cu care confruntă minorităţile rome, am rugat-o pe Magda Matache să ne vorbească pe larg despre principalele obstacole privind integrarea romilor. Care sunt cele mai acute probleme cu care se confruntă romii în România şi străinătate? Aproape 500 de ani de robie au avut o contribuţie enormă la lipsa de oportunităţi egale şi la contrucţia atitudinilor populaţiei faţă de acest grup etnic. Accesul la diferite drepturi este îngrădit de instituţii, din păcate, uneori, la presiunea majoritarilor. Dorinţa celorlalţi de a nu avea vecin rom şi rasismul unora conduc la multe situaţii de evacuări forţate sau de demolare a locuinţelor, fie ele şi improvizate. Acestor familii nu li se oferă locuinţe provizorii şi rămân în stradă cu copii şi bătrâni. Urmează abandonul şcolar, problemele de sănătate şi imposibilitatea de a găsi un loc de muncă. De asemenea, accesul la servicii este îngreunat şi de modul în care românii gândesc şi acţionează faţă de romi. Ce părere aveţi despre decizia Franţei de a deporta romii? Scopul măsurilor luate a fost şi este de a limita accesul romilor din România şi Bulgaria pe teritoriul Franţei. Nu se poate ca un stat să îmi cumpere dreptul la libera circulaţie, să-mi dea bani pentru că eu să renunţ să mă reîntorc în Franţa, chiar dacă legea îmi permite să mă întorc. Nu cred că suma de 300 euro este gândită ca un ajutor umanitar în sine, ci mai degrabă reprezintă o expulzare mascată, o blocare a libertăţii de circulaţie.Pe tine ce te-a determinat să te implici în proiecte de ajutorare a minorităţilor rome? Un rol important l-a avut tatăl meu, care a fost implicat în mişcarea civică a romilor încă de la începutul anilor 90. Cum multe dintre întâlnirile activiştilor aveau loc la noi acasă, am crescut cumva în acelaşi timp cu mişcarea civică a romilor. După moartea lui, în 1994, am considerat că am şi o responsabilitate. Cum îi ajută această organizaţia Romani CRISS pe romi? Oferim asistenţă legală în cazuri de discriminare, abuz şi violenţă, avem proiecte de intervenţie socială şi realizăm studii, cercetări în comunităţi de romi. Toate aceste activităţi, de la jurisprudenţă la crearea unor modele de acţiune, până la culegerea de date statistice sunt folosite că instrumente de lobby în creionarea politicilor publice.Ca exemple, aş menţiona contribuţia Romani CRISS la modificarea legislaţiei antidiscriminare în România, desegregarea copiilor romi în şcoală, mediatorul sanitar şi grădiniţele de vară. Ce eficienţă au aceste demersuri în România? Am pornit la drum cu "Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi", primul proiect strategic cu finanţare din Fondul Social European al organizaţiei noastre, pe care îl implementăm în 90 de şcoli din 20 de judeţe. Am reuşit să realizăm cluburi ale mamelor, ore de educaţie interculturală, ateliere de pictură, poezie, teatru, confecţionare păpuşi, lectură, sau "seara bunicilor", în vederea cunoaşterii interculturale şi recunoaşterii contribuţiei fiecărei etnii la patrimoniul istoriei locale şi a remedierii şcolare. Citeşte continuarea interviului pe pagina următoare.Există lucruri care te deranjează la romi? Care sunt ele? Pentru toţi, aproape 2 milioane de romi, este imposibil să găseşti un răspuns la această întrebare. Aş vrea totuşi să întâlnesc mai mulţi romi cu simţ civic şi capacitate de mobilizare civică, mai puţini romi care asistă pasiv la momente în care le este atinsă demnitatea, când le sunt limitate drepturile. Aş vrea că toţi părinţii romi să valorizeze educaţia, să îşi declare apartenenţa etnică să şi-o asume la următorul recensământ. Din păcate, există foarte mulţi copii romi care au un complex identitar, care poartă zilnic această stigmă. În altă ordine de idei, mă revoltă liderii romi care controlează comunitatea, în loc să o ajute, care o folosesc şi o şantajează, în loc să o facă puternică. Cum vezi căsătoria prematură? Este un obicei care împiedică accesul la educaţie? Căsătoriile premature reprezintă, din păcate, o practică prezentă încă în cel puţin 10-15% din comunităţile de romi. Am întâlnit familii de romi care, prin căsătoria timpurie a fetei lor, au stopat educaţia acesteia, în jurul clasei a V-a sau a VI-a. Noi lucrăm în câteva comunităţi în care abandonul şcolar este determinat de această situaţie şi am întâlnit fete cu potenţial extraordinar de continuare a studiilor. Sunt romi care interzic copiilor să meargă la şcoală. Cum vezi această practică? Ne-am obişnuit să credem că romii nu vor să îşi trimită copiii la şcoală. Cu toate acestea, sunt atât de mulţi copii romi în şcoală românească în clase segregate, în şcoli separate de ceilalţi, pierzând de multe ori timpul în clasă, fără că personalul şcolar să le acorde atenţia şi educaţia cuvenită.Sunt mai multe cauze care conduc la o participare scăzută la educaţie. Sunt familii care nu îşi permit să-şi trimită copiii la şcoală şi din imposibilitate financiară, dar şi din cauza stigmei şi a discriminării. Sunt copii forţaţi de educatori să înveţe în şcoli pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale. Abandonul şcoalar este determinat în primul rând de lipsa resurselor, urmată de barierele din sistemul şcolar. Există alte obiceiuri la care ar trebui să renunţe romii pentru a se integra în societate? Cred că există multe bariere interne şi externe, cred că procesul de integrare trebuie să se realizeze cu respectul pentru cultura romilor. Cred că principalele obstacole în integrarea romilor vin din lipsa de interes pentru această problemă, la nivelul instituţiilor statului. E de văzut care sunt barierele şi garanţiile pe care democraţia şi statul de drept le aduc romilor din România, pentru a trăi şi a reuşi după propriile puteri, pentru a deveni competitivi, pentru a le asigură egalitatea în faţă legii, egalitatea şanselor şi a demnităţii umane. Integrarea nu înseamnă asimilare, nu înseamnă să ne pierdem limba, istoria, ci să reducem presiunile care ne determină să ne exprimăm şi să ne valorizăm identitatea etnică, barieriele care reduc accesul la educaţie şi locuri de muncă. Sunt discriminaţi romii de către angajatorii români? Din ce cauză crezi că se întâmplă asta? Unii sunt discriminaţi, alţii nu au calificările necesare; în satele sărace sunt mulţi romi şi români care nu au unde să se angajeze. Dacă 70% dintre români consideră că romii încalcă legile, cum ne putem aştepta să îi angajeze cineva? Cine este Magda Matache Absolventă a programului de master în Politici Sociale Europene, Magda Matache lucrează la Romani CRISS din 2001, fiind numită director al Fundaţiei în 2005. Îi place muzica, dansează salsa, îi admiră pe fraţii Oto şi Juri Bubenicek, doi balerinii de excepţie, şi o pasionează pictura Art Nouveau. I-au plăcut romanele satirice "Maestrul şi Margareta" a lui Bulgakov, "Palatul Viselor" al lui Kadare şi "Spada", de Bogdan Teodorescu. Foto: Arhiva personală