Design „Made in Romania”

Intre 15 si 24 mai a avut loc cea de-a treia editie a Romania Design Week, prilej pentru noi sa stam de vorba cu cei mai cool designeri ai momentului, de la arhitectura, moda, creatie de obiect pana la ilustratie si graphic design. Am aflat cum creeaza si ce-i inspira. Citeste mai multe despre expozantii de la Romanian Design Week in revista Unica de iunie, aflata deja la chioscuri.

DESIGN DE OBIECT – PROTOTIP STUDIO
Ioana Ciurea si Bogdan Gotia (foto) formeaza de 2 ani Prototip Studio, imbinand pasiunea pentru tehnologie cu creativitatea si poezia creatiei.

Cu ce creatii participa Prototip Studio la RDW 2015 si care e povestea lor?
Anul acesta , urmeaza sa lansam o noua colectie OO eyewear, asta inseamna ca sigur vor fi prezenti ochelarii din lemn la RDW. Proiectul ochelarilor este unul drag noua, l-am inceput anul trecut tot pe vremea asta si multi oameni s-au bucurat de el: este vorba de o colectie de ochelari din lemn care au un sistem de prindere ludic care aduce aminte de ochelarii prinsi cu elastic ai copiilor nazdravani. Apoi mai este o parte din corpurile de mobilier create pentru Casa Potpourri in 2014 printre care se numara scaunul triunghiular si modulele bibliotecii de borcane, proiectul de bijuterie-jucarie Toy si proiectul Protopouf, ” o colectie de mobilier pentru nevoi primordiale de comodiate”, realizat impreuna cu Oana Big de la Pouf.ro.

Ce urmariti atunci când creati un nou obiect (insolitul, functionalitatea etc)?
In proiectele pe care am reusit sa le materializam pâna acum am cautat un anume echilibru, si proiectele in sine au reprezentat o cautare pentru noi, unele au fost experiment, altele am reusit sa le aducem intr-o faza mai avansata decât cea de prototip si doar câteva au devenit produs finit. Backgroundul pe care il avem in arhitectura nu ne lasa sa uitam de partea functionala, desi uneori ne place sa visam si sa lucram la proiecte conceptuale.

Unde va gasiti inspiratia?
De cele mai multe ori fiecare in propria liniste prin propriile experiente , si apoi o imbogatim prin discutii. si ajungem uneori sa slefuim ideile si sa le gasim forma cea mai fezabila sau alteori sa le dezbatem pâna dispar.

Cui se adreseaza creatiile voastre?
Proiectele se impart in doua categorii: cele cu un beneficiar anume, care vine cu o tema, cu o cerinta specifica si atunci procesul creativ se desfasoara plecând de la niste date clare si intre niste limite si sunt proiectele care se nasc in mintea noastra in cele mai variate moduri si au un public larg. Noi credem ca cei care folosesc sau poarta creatiile noastre ne seamana noua, insa ne dorim sa realizam câteva proiecte care sa se adreseza si altor categorii, cum ar fi copiii spre exemplu.

Cât de greu este sa transpui in practica o idee – cu alte cuvinte, care este drumul de la ideea initiala la realizarea produsului finit si ce greutati intâmpinati?
Pentru noi, Prototip Studio reprezinta stagiatura pe care nu am dorit sa o facem intr-un anumit tip de arhitectura si am hotarât sa demaram lucrul pe cont propriu prin care sa ne aplicam si sa ne imbogatim cunostintele in sfera designului si a arhitecturii, cunoscând productia din culise si imbinând teoria, softurile, proiectarea avansata cu procesul de productie.
in cei 2 ani de când lucram sub forma asta am reusit sa intelegem care este ritmul , care sunt problemele care pot aparea pe parcursul unui proiect,. De la idee la produsul finit e drum lung si de obicei intreg parcursul iti confirma ideea, cât e de matura, de fezabila
Ritmul in care ne realizam proiectele este variat si urmeaza niste patternuri personale, in functie de idei: fie se dilata si ajungem sa le realizam peste un an, fie ne rod tare si sunt gata in 3 zile.

Cum va raportati la piata de design made in Ro?
Credem in potentiaul tânar si efervescent din toate domeniile creative din România, care se dezvolta intr-o viteza mare in ultimii ani si descoperim tot mai des proiecte demne de like-uri. Faptul ca nu e o piata matura, noi credem ca e un lucru bun care lasa tot timpul loc experimentului si ii da un iz autohton.

Cum functionati impreuna ca echipa, cu ce se ocupa fiecare?
Suntem diferiti si asta ne prinde bine. Ne completam ideile, cunostintele si ne plac lucruri diferite iar asta ne tine mereu intr-un echilibru. Gopo se ocupa cu gânditul sistemelor de productie si cu logica lor, este pasionat de tehnologie ca si instrument in a manifesta creativitatea, de latura experimentala si practica a designului a formelor si a interactiunii lor cu omul. Ioana este preocupata mereu de lumea ideilor, de teoria din spatele lucrurilor, de grafica si poezia creatiei.

 

ARHITECTURA – SQUARE ONE
Fondat in 2001 ca birou multidisciplinar activ in arhitectura, design interior, design de produs si graphic design, Square One s-a ocupat de amenajarea librariei Carturesti Carusel, proiect cu care a participat la RDW 2015.

Proiectul cu care participati la RDW 2015 este Carturesti Carusel. Cum a inceput aceasta poveste?
Lucram de cativa ani pentru Carturesti, Carusel e al 7-lea magazin din lanst realizat de noi si totodata cea mai mare provocare. Totul a inceput la finalul anului 2013 cu o vizita in spastiul din strada Lipscani nr.55 care era la acel moment in plin proces de restaurare.

De la ce concept/idee ati pornit cand ati inceput proiectul?
Cladirea ne-a impresionat foarte tare si primul impact a fost si cel care a generat prima schita de concept. Ulterior am elaborat mai multe direcstii pe care le-am dezvoltat o vreme in paralel si care ne-au ajutat sa cristalizam solustia finala. Ne-am propus sa generam un sistem relastional intre ceea ce exista deja si ceea ce am adaugat noi in spastiu si sa ne asumam un limbaj contemporan care sa ilustreze procesul de metamorfoza continua a cladirii.

Care a fost cea mai mare provocare?
Provocarea principala a fost aceea de a reusi sa transformam conceptul in realitatea si de a genera o imagine clara si coerenta  lucrând cu realitasti  tehnice complexe si diverse.
Cum va raportati acum la acest spatiu care isi traieste deja propria lui viata?
Se creeaza o senzastie de apartenensta pe parcursul unui proiect, am petrecut foarte multe zile pe santier pe intreg parcursul anului 2014 si a devenit un loc personal pentru noi. E un anumit transfer care apare atunci când locul devine public si designerul devine spectator. Bucuria rezultatului vine la pachet cu faptul ca locul nu isti mai aparstine. Vizitam des Carturesti Carusel si ne bucura reactiile celorlalti.

Ce alte proiecte dragi aveti?
Incercam sa crestem si sa invatam din fiecare proiect si am avut norocul de a lucra pe teme foarte diverse care ne-au permis abordari noi. Ne sunt dragi celelalte proiecte Carturesti la care am lucrat pentru ca am reusit sa dezvoltam si sa rafinam concepte cu fiecare dintre ele. As mai aminti o casa la care lucram acum si la care avem o dubla resposabilitate pentru ca suntem si antrepenor general si un alt proiect, de transformare a unui grup de 4 autoutilitare in lounge-uri  mobile care ne-a obligat sa inventam solustii noi atât in partea de proiectare cât si in cea de implementare.

Cum vi se pare in acest moment piata de design/ arhitectura made in Ro si unde se situeaza Square One in acest peisaj?
Privim cu optimism piasta si transformarile ei, observam ca se formeaza o masa critica in oferta de design si se contureaza o identitate locala dincolo de inspirastia etnografica care a ocupat destul de mult timp peisajul autohton. Promovam prin ceea ce facem ideea de design românesc produs in România si folosim in proiectele noastre aproape exclusiv design propriu realizat in ateliere locale.

Ce va inspira atunci cand cautati idei noi pentru un proiect?
Sunt cateva situastii diferite,  atunci când lucram pe o locastie existent incercam sa identificam situastii ideale pentru loc si sa le construim, o alta sursa de inspirastie vine din procesul de clarificare a temei impreuna cu beneficiarul. in situastiile in care nu lucram pe o locastie existenta incercam sa construim un set de rastionamente funcstionale si formale care ne conduc spre un rezultat.

 

MODA – SMARANDA ALMASAN
Smaranda este un tanar designer care locuieste la Cluj, avand studioul in cadrul Fabricii de Pensule, spastiu dedicat artei contemporane. |si gaseste inspirastia in literatura sud-americana si crede ca designul vestimentar se afla in interacstiune cu arta.

Cu ce creatii participi la RDW 2015 si care e povestea lor?
Cea mai recenta colectie este inspirata de seria de lucrari numita Kandors care apartine artistului american Mike Kelley. Acest set de lucrari este relationat cu orasul fictiv Kandor, capitala planetei mama a eroului Superman. Conform mitului lui Superman , Kandor este singurul vestigiu ramas de pe planeta Krypton, aflat in posesia lui Superman, iar orasul este conservat intr-un glob imens de sticla .Imaginea orasului nu a fost niciodata codificata , in mod straniu, iar reprezentarile sale in revistele de benzi desenate difera foarte mult ca abordare. In aceasta serie Kelley construieste zece versiuni unice a Kandor-ului.

Ce elemente/concepte/ teme se regasesc in creatiile tale vestimentare?
De-a lungul timpului interesul meu s-a orientat spre o serie de scriitori francezi – Boris Vian, Michel Houellebecq -, apoi pe autori sud-americani si filme foarte diverse, de la Antonioni la Tarkovski si Kubrick. in cazul colectiei precedente (toamna-iarna 2014/2015 – n.r.) s-au imbinat doua puncte de plecare. M-au influenstat temperatura orasului ingerilor si comunitatile din proximitatea lui si in egala masura recenta istorie a exilului si-a pus amprenta creand o identitate vestimentara aparte.

Unde iti gasesti inspiratia?
In general in situatii diverse… Sigur ,datorita pozitiei privilegiate pe care o am, legatura mea cu arta probabil este mai stransa decat cea cu moda, dar moda este limbajul meu si incerc sa il hranesc din zone diferite.

Cui se adreseza creatiile tale?
Imi este foarte greu sa conturez profilul cnsumatorului care poarta produsele pe care le propun deorece lucrez foarte mult pe zona online de distributie si pot spune ca nu imi cunosc cumparatorii , dar imi place sa cred ca un personaj rafinat si sofisticat s-ar apropia de munca mea.

Cum te raportezi, ca tanar designer, la moda made in Ro?
Este o zona dinamica si foarte incisiva.Consider ca pionieratul si tranzitia se extinde.Sincer,nu e usor deoarece este o zona relativ noua ,un laborator de testare recent,structura sistemului este inca in constructie.

Ai studioul intr-un spatiu dedicat artei contemporane, Fabrica de Pensule. In ce fel se intersecteaza creatiile tale vestimentare cu arta contemporana, cum se influenteaza reciproc?
Un reper esential pentru mine il reprezinta din punct de vedere istoric fuziunea dintre moda si arta in perioada anilor 60 in New York. ,,The moving sculptures,,reprezentau niste entitati care intareau ipoteza si alinierea fashion-ului in limbajul artistic contemporan.Nu pot spune ca rezonez neaparat cu acest tip de colaborare ,nu cred ca artistii vizuali au nevoie sa fie pusi in lumina si in contextul modei , dar designul vestimentar se afla in interactiune cu arta.

 

ILUSTRATIE – LIVIA COLOJI

Deseneaza de cand se stie, a ilustrat carsti pentru copii, ambalaje pentru cutii de turta dulce si este implicata intr-o mulstime proiecte.

Cu ce creatii participi la RDW 2015 si care e povestea lor?
La RDW sunt prezenta cu patru proiecte diferite. Doua sunt proiecte facute in colaborare, celelalte doua sunt personale. Acestea fiind spuse, la RDW participa o carte draga, antologia de fabule romanesti publicata anul trecut de catre Editura Cartea Copiilor, antologie care a ajuns pana in lista celor 39 de carti finaliste la concursul Cele mai frumoase carti din Romania si care a primit de la IBBY Moldova o mentiune pentru ilustratie la Targul International de Carte pentru Copii si Tineret din Chisinau. Voi mai prezenta si o mica parte dintr-un proiect facut in colaborare cu lantul de magazine Marks & Spencer din Marea Britanie. Mai exact, o serie de ambalaje pentru cateva din cutiile lor (muzicale si interactive) de biscuiti si turta dulce dintr-o serie de Craciun dedicata copiilor si adultilor.Pe langa antologia de Fabule si cutiile de biscuiti voi mai avea si doua lucrari personale, foarte colorate si amuzante – o compozitie intitulata ”E usor sa pierzi controlul cand te distrezi” si un diptic despre vacanta, lume si primejdii, numit ”Rozmarin”.

Ce alte proiecte ai pe masa de lucru?
In momentul de fata lucrez la o serie de coperti de carte pentru o editura din Marea Britanie si la doua carti interactive (cu un creion luminos si magic!) pentru un producator de jocuri din SUA. In paralel, lucrez la cateva proiecte personale, printre care unul cu o serie de portrete de cupluri iconice cu oameni care se iubesc, s-au iubit o perioada, sau poate doar au avut impresia ca a fost dragoste la mijloc. Un altul este un proiect despre Laika, cainele pe care l-am trimis in spatiu fara cale de intorcere. Cu putin noroc, s-ar putea sa le vedeti, macar in parte, la RDW in 2016.

Povesteste-ne putin despre frumoasa munca de ilustrator de carti pentru copii.
Frumoasa munca de ilustrator de carti pentru copii este totodata cea mai grea si, din cate stiu eu, cea mai prost platita din bransa. Pe de alta parte, cred ca-i cea mai valoroasa, cea mai merituoasa si aduce multe alte satisfactii. Si cand spun satisfactie nu ma refer la lucruri prozaice cum ar fi atentia unui public direct de care beneficiezi ca ilustrator si de care nu beneficiaza cei care ilustreaza in zona publicitara, de exemplu. Nu ma refer nici macar la reactia imediata a publicului, care cu sigurnata nu te poate lasa rece, ci ma gandesc la influenta pe care o poti avea, pe termen lung, prin educatie si cultura asupra societatii. Daca toti copii de azi ar avea acces la educatie de calitate, fara indoctrinare, o mare parte din problemele grave cu care ne confruntam acum s-ar solutiona, in timp, de la sine. In tot acest angrenaj cartile pentru copii sunt (poate chiar prima) rotita.

Ce te inspira atunci cand desenezi? De unde-ti gasesti pofta de joaca?
Nu stiu ce-i inspiratia. Nu m-am gandit niciodata la ea foarte serios. E un mit? E reala? E 1%? E mai mult de atat? E pentru amatori deoarece noi toti ceilalti ne punem si lucram? Am prafrazat tot ce-am auzit despre ea si nu m-am lamurit! Stiu doar ca dintotdeauna am avut mai mult chef de lucru si mai multe planuri decat ore in zi. In fiecare zi! Daca mai adaugam la asta si niste curiozitate, ca si asa ceva am de prisos, s-ar putea sa rezulte …inspiratia?

Care este drumul de la idee/concept la realizare?
Cu siguranta nu-i unul linear pentru ca ideile se mai schimba pe parcurs. Pornesc de la ceva, fac schite, se schimba, cos, descos si, in final, rezultatul e mai bun decat cel presupus la inceput de drum. Nu intotdeauna, dar de cele mai multe ori. Daca-i munca de echipa, poate fi chiar mai complicat de atat.

Cum te raportezi la cultura vizuala made in Ro?
Mi-e greu sa ma detasez si sa privesc lucrurile de la distanta. Mai mult de-atat, eu nu desenez ca sa fac parte dintr-o anumita zona, cea a culturii vizuale, sa zicem. Desenez pentru ca … ma mananca palmele, iar pe termen mai lung ma straduiesc sa realizez proiecte cu sens si de-aici vine toata fericirea, evident si nefericirea mea. Afirmarea intr-o anumita zona nu conteaza. La fel ii vad si pe ceilalti. Fiecare face ce poate mai bine si mai frumos cu ce are la indemana si nu cred ca putem fi noi analistii propriilor situatii.

Foto: arhive personale