Te-ai întrebat vreodată de ce moneda noastră se numeşte leu sau cine a inventat semnul dolarului? Până la adoptarea universală a euro, iată câteva explicaţii interesante... ...despre numismatica ţărilor şi cum au fost botezate monedele.Leul... mai puţin fioros Leul românesc are o istorie fluctuantă, cu multe urcuşuri şi coborâşuri, similară cursului valutar de astăzi. Şi totuşi, am fi putut plăti factura în parale, denari romani sau drahme greceşti, căci bani de aur nu s-ar fi bătut nici la Roşia Montană.Se pare că denumirea leului a fost dată de olandezi, inspirată după talerul olandez lowenthaler (taler leu), moneda folosită în anii 1650 - 1700. Moneda avea inscripţionată efigia unui leu ridicat în două labe, de unde denumirea de taler-leu. Abia mai târziu, în 1867, Alexandru Ioan Cuza instituit leul ca monedă naţională, pentru recunoaştere Unirii, sugerând mai întâi denumiri precum "roman", "romanat" sau "pol". Leul valora 100 de bani. Dolarul şi semnul $Dacă nu ştiai, talerul - leu este şi strămoşul dolarului, ducatul olandez fiind moneda - etalon a vremii ce domina circulaţia monetară şi în sud-estul Europei. Astfel, emigranţii olandezi au dus leeuwendaalder-ul (denumirea în limba olandeză) şi în "Lumea Nouă", unde a devenit "dhaler" şi mai apoi dolar.Prima monedă a fost emisă în Boemia în oraşul Joachimsthal (Republica Cehă), însă cu mult înainte de să fie adoptat oficial, termenul a fost folosit şi de Shakespeare, care menţiona de "dollar" în piese sale "Macbeth" şi "The Tempest", ce au fost jucate pentru prima dată prin anii 1611.Cât despre simbolul său, originea lui "$" se pare că are legatură cu peso-ul spaniol. Astfel, abrevierea pluralului "pesos" era "ps", devenind apoi simplu "s", iar linia ce taie "s"-ul fiind o liniuţă de la "p". Află pe pagina următoare şi alte istorii ale monedelor.Lira, cea mai veche monedă Lira sterlină, sau lira britanică, îşi datorează valoarea poate si pentru că este una dintre cele mai antice monede. Lira îşi trage denumirea de acum mai bine 2000, din limba latină - "libra" -, existând în sistemul monetar pe vremea lui Augustus, când era moneda divizionară a denarului, care valora 1,84 libre. Simbolul "£", unde se recunoaşte litera "L" vine de la prima literă a cuvântului liră.Leva se trage din leu Deşi leva bulgară nouă este mai valoroasă decât leul românesc, moneda are la bază leul. De fapt, "levă" înseamnă "leu" în limba bulgară, iar etimologia sa are la bază acelaşi "taler - leu" din timpul romanilor. Totuşi, leva a fost pusă în circulaţie mult mai târziu, în 1881, stabilindu-se unităţile ei mai mici, "stotinki" ( în slavona veche "sto" înseamnă o sută). 100 de stotinki au aceaşi valoare cu o levă.Yenul romanizat Japonezii au stabilit numele monedei naţionale după albafetul latin. Nevoitiţi să mai romanizeze puţin chineza mandarină, aceştia au schimbat denumirea wen-ului (după wen-ul chinezesc) în "yen" şi au stabilit simbolul latinizat "Â¥".Din acelaşi motiv japonezii au schimbat şi denumirea berii "Ebisu" în "Yebisu", fiind astăzi cea mai cunoscută marcă japoneză de bere. Yenul a fost introdus de către guvernul Meiji în anul 1870, asta după ce sistemul monetar bazat pe moneda mon s-a dovedit a fi mult prea complicat.Şi fosta monedă a Franţei are o istorie aparte. Francul, în limba franceză însemnând "liber", a fost bătut pentru prima dată în secolul al XIV-lea pentru a plăti răscumpărarea regelui francez Ioan cel Bun.În ce priveşte şilingul austriac, utilizat înainte de adoptarea euro, denumirea acestuia a fost inspirată după un marcaj de pe un băţ folosit la numărătoare.Cordoba, moneda naţională a Nicaraguei, a fost denumită după conchistadorul spaniol, Francisco Hernández e Córdoba.Numele drahmei greceşti înseamnă "un pumn de" şi se referă la un pumn de şase piese metalice care au fost utilizate ca monedă înainte de introducerea drahmei în Grecia Antică, iar peso-ul spaniol se traduce prin "greutate".Foto: Shutterstock