Un profesor de filosofie ținea o lecție în fața unor studenți. Pe catedră avea un borcan mare și gol. Fără să spună nimic, a luat pietre mari, cam de 5 cm și le-a pus în borcan. A umplut borcanul cu pietre.
”Borcanul e plin?” și-a întrebat studenții.
”Da!” au fost cu toții de acord.
Profesorul a luat apoi un pumn de pietricele și a continuat să le adauge în același borcan peste pietre. Pietricelele și-au făcut loc și au tot intrat. Profesorul a pus și a pus până a umplut borcanul.
”Și acum e plin?” a întrebat profesorul
”Da!” s-a auzit într-un cor.
Profesorul a luat apoi nisip și a continuat să adauge în borcanul cu pietre și pietricele. Nisipul s-a strecurat prin spațiile rămase în borcan. Profesorul a umplut borcanul și a întrebat studenții:
”E plin borcanul?”
Cu toții au fost de acord că borcanul este cu adevărat plin.
”Borcanul reprezintă viața. Pietrele cele mari simbolizează lucrurile importante din viața voastră: familia, partenerul de viață, sănătatea. Lucrurile care v-ar rămâne în caz că ați pierde totul în viață!
Pietricelele reprezintă celelalte lucruri ce contează: slujba, casa, mașina etc. Nisipul e restul, toate lucrurile mărunte.
Dacă aș fi pus nisip de la început, n-ar mai fi încăput nimic în borcan. Așa e și în viață!
Fiți atenți la lucrurile importante din viața voastră, lucrurile care vă fac cu adevărat fericiți. Jucați-vă cu copiii voștri! Dansați cu soțul!
O să fie mereu timp pentru muncă, pentru curățenie, pentru întâlniri importante etc.
Aveți grijă de pietre – de lucrurile care contează cu adevărat! Acestea sunt prioritățile! Restul e doar nisip!”