Spondiloza cervicală: ce este, cum se manifestă și cum poate fi tratată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Spondiloza cervicală este un termen general pentru a denumi uzura normală, legată de vârstă, care implică discurile vetebrale din zona cervicală a coloanei. Odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce discurile coloanei vertebrale se deshidratează și se micșorează, apar semne de osteoartrită, inclusiv proiecții osoase de-a lungul marginilor oaselor (pinteni osoși)

Spondiloza cervicală este foarte frecventă și este o afecțiune degenerativă, care se înrăutățește odată cu înaintarea în vârstă. Peste 85% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani sunt afectate de spondiloza cervicală. 

În majoritatea cazurilor, spondiloza cervicală nu provoacă simptome. Atunci când apar, acestea pot fi cel mai adesea ameliorate eficient fără tratament chirurgical. 

Coloana vertebrală  

Întreaga coloană vertebrală este alcătuită din 24 de vertebre (oasele coloanei vertebrale). Coloana cervicală este formată din șapte vertebre care încep de la baza craniului. Prin interiorul vertebrelor trec măduva spinării și nervii acesteia. Măduva și nervii transportă mesaje către creier și restul corpului, inclusiv către mușchi și organe. Între vertebre se află discuri, care acționează ca niște amortizoare. Discurile intervertebrale sunt alcătuite dintr-un țesut conjunctiv flexibil, rezistent, umplut cu un material asemănător cu un gel. 

Există trei articulații între fiecare pereche de vertebre. Articulația din față se numește disc intervertebral, iar cele două articulații din partea posterioară a vertebrei se numesc articulații facetale. În interiorul fiecărei articulații se află cartilajul care amortizează capetele oaselor. Ligamentele sunt benzi de țesut moale care leagă vertebrele între ele. 

Spondiloza cervicală înseamnă uzura naturală a acestor părți ale coloanei vertebrale din zona gâtului. Cartilajul se uzează în timp, discurile își pierd volumul, devin uscate și crăpate, ligamentele se pot îngroșa și se pot forma pinteni osoși acolo unde oasele se freacă unele de altele în zonele care nu mai sunt acoperite de cartilaj. Toate aceste modificări sunt definite spondiloză, iar atunci când interesează discurile din zona cervicală se numesc spondiloză cervicală. 

Spondiloza cervicală: simptome

Este posibil să suferiți de spondiloză cervicală fără să știți, deoarece în majoritatea cazurilor persoanele nu resimt niciun simptom legat de această afecțiune. 

Atunci când spondiloza cervicală provoacă simptome, printre acestea se numără: 

  • Durere sau rigiditate la nivelul gâtului. Deseori, acesta poate fi singurul simptom. Durerea se poate înrăutăți la mișcarea gâtului și a capului
  • Spasme musculare
  • Un sunet ca o pocnitură la fiecare mișcare a gâtului sau a capului
  • Amețeli
  • Dureri de cap
  • Furnicături, amorțeală și slăbiciune la nivelul brațelor sau a mâinilor
  • Dificultăți în menținerea echilibrului
  • Dificultăți de control al vezicii urinare

Spondiloza cervicală: cauze

Odată cu înaintarea în vârstă, coloana vertebrală suferă modificări din pricina uzurii. Începând cu vârsta mijlocie, discurile dintre vertebre încep să se micșoreze sau să se deterioreze. 

Spondiloza cervicală are ca principale cauze următoarele: 

  • Degenerarea: discurile vertebrale de la nivelul gâtului se pot uza, devenind astfel mai subțiri, iar țesutul moale din interior devine mai puțin elastic. Odată cu trecerea anilor, puteți observa că aveți o înălțime mai mică decât în anii precedenți, acest lucru este determinat de o prăbușire sau o așezare anormală a discurilor.
  • Hernierea: îmbătrânirea normală poate face ca o parte a discului vertebral să se rupă sau să se fisureze, acest lucru se numește hernie de disc. Ca urmare a hernierii, discul poate ieși în afară apăsând pe țesutul din apropiere sau pe un nerv spinal.
  • Osteoartrita: aceasta este o afecțiune progresivă, care determină degenerarea cartilajului din articulații. În cazul osteoartritei, cartilajul degenerează mai repede decât în cazul îmbătrânirii normale.
  • Pinteni osoși: atunci când vertebrele din coloana vertebrală încep să degenereze și țesutul osos se freacă direct de alt țesut osos, acest lucru determină creșteri osoase anromale de-a lungul marginilor vertebrelor.

Mielopatia cervicală

Pe măsură ce discurile vertebrale se uzează, măduva spinării poate fi supusă unei presiuni crescute, deoarece canalul acesteia se îngustează din pricina artritei și a proeminenței discurilor. Această compresie poate duce la înrăutățirea durerii cervicale, precum și la alte simptome. Această afecțiune se numește mielopatie spondilotică cervicală. 

Dacă suferiți de mielopatie cervicală, pe lângă simptomele enumerate în cazul spondilozei cervicale, veți resimți și anumite simptome suplimentare: 

  • Probleme de mers (senzație de instabilitate în picioare)
  • Pierderea funcției mâinilor

Simptomele legate de mielopatia cervicală se pot înrăutăți încet, în timp. Dacă simptomele nu dispar sau dacă vă afectează semnificativ viața, medicul specialist vă poate recomanda vizita la un medic chirurg specializat în tratarea acestei afecțiuni. 

Tratamente în spondiloza cervicală

Spondiloza cervicală nu provoacă întotdeauna simptome. În lipsa simptomelor este posibil să nu aveți nevoie de niciun tratament. 

Atunci când spondiloza cervicală provoacă simptome, tratamentele conservatoare tratează eficient majoritatea cazurilor. 

Pentru tratarea sau ameliorarea simptomelor provocate de spondiloza cervicală, medicul poate recomanda: 

  • Kinetoterapie: simptomele pot fi ameliorate prin exerciții și întinderi specifice. Kinetoterapia se concentrează pe întinderea și întărirea mușchilor și pe îmbunătățirea posturii. Aceste mișcări pot fi executate și acasă, dar numai la recomandarea și instrucțiunile unui specialist.
  • Gheața, căldura și masajul pot ajuta la ameliorarea simptomelor provocate de spondiloza cervicală. Cel mai simplu este să efectuați un test pentru a vedea dacă senzația de căldură sau de rece ameliorează durerea și disconfortul și puteți face asta prin aplicarea de comprese calde (da nu fierbinți) sau reci (dar trebuie să evitați să aplicați gheață direct pe piele), vreme de nu mai mult de 20 de minute zilnic pe zona afectată. Masajul este o altă opțiune, dar trebuie neapărat efectuat de persoane specializate și avizate.
  • Medicamentele orale: în funcție de nivelul durerii, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul sodic. Relaxantele musculare pot ajuta la ameliorarea spasmelor musculare. Deși medicamentele pot fi de ajutor, este foarte important să nu administrați niciun fel de medicație decât după consultarea medicului și să respectați dozajul indicat de acesta.

Surse: 

https://www.mayoclinic.org/

https://my.clevelandclinic.org/

https://www.hopkinsmedicine.org/

https://www.nhsinform.scot/

Ultima modificare februarie 2, 2023 11:12 am

    
Vedete din Romania Vedete internationale