Simptomele aritmiei: cum o putem recunoaște?

Cel mai important:

• Care sunt simptomele aritmiei?
• Ce trebuie să facem dacă suspectăm o aritmie?
• Care pot fi cauzele apariției aritmiei?
• Care sunt factorii de risc pentru apariția aritmiei?

Aritmia este o afecțiune caracterizată printr-un ritm cardiac neregulat. Există diferite tipuri de aritmii:

• bradicardia – sub 60 de bătăi pe minut;
• tahicardie – peste 100 de bătăi pe minut;
• bătăile premature – apar prea devreme după bătaia anterioară și pot fi urmate de o pauză înainte de următoarea bătaie;
• aritmiile supracamerale – printre acestea se numără cea mai frecventă aritmie, fibrilația atrială, care poate determina o frecvență atrială de peste 400 de bătăi pe minut;
• aritmiile ventriculare.

Pentru monitorizarea activității cardiace și a pulsului la domiciliu, puteți utiliza aparate precum SENDO Advance 3, dotate cu tehnologia HIRA. Dacă suspectați că aveți o aritmie, consultați un medic. În continuare, vă explicăm cum puteți recunoaște aritmia și care sunt factorii de risc pentru apariția acesteia.

Simptomele aritmiei

Uneori, aritmiile pot rămâne nedepistate și fără simptome. Unele dintre manifestările aritmiei sunt nespecifice și pot semăna cu simptomele altor afecțiuni. Acestea pot include:

• palpitații, bătăi rapide ale inimii sau senzația că inima „sare” peste o bătaie;
• senzația unor bătăi puternice în piept;
• amețeli, senzație de leșin sau chiar pierderea cunoștinței;
• dificultăți de respirație;
• durere sau senzație de apăsare în piept;
• slăbiciune și oboseală;
• anxietate;
• vedere încețoșată;
• transpirație.

Ce trebuie să facem dacă suspectăm o aritmie?

Uneori, aritmia nu provoacă simptome și este descoperită în timpul unui control medical de rutină. Dacă suspectați o aritmie sau prezentați simptome care ar putea indica o tulburare de ritm cardiac, adresați-vă unui medic specialist.

Evaluarea pentru depistarea unei aritmii include o discuție detaliată despre simptomele dumneavoastră și despre stilul de viață. Aceste informații pot ajuta la identificarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Pentru diagnosticarea aritmiilor pot fi utilizate mai multe investigații:

• Analize de sânge – se verifică nivelurile electroliților, precum potasiul, precum și nivelul hormonilor tiroidieni;
• Electrocardiograma (ECG) – este cea mai utilizată investigație pentru diagnosticarea aritmiilor. Aceasta înregistrează activitatea electrică și ritmul inimii. Poate fi efectuată în repaus sau în timpul unui test de efort. Monitorizarea Holter ECG permite înregistrarea activității cardiace pe o perioadă mai lungă, de obicei 24 de ore;
• Studiul electrofiziologic – permite evaluarea activității electrice a inimii;
• Testarea genetică – poate fi recomandată atunci când există antecedente familiale de boli cardiovasculare precoce;
• Investigațiile imagistice cardiace pot contribui la identificarea unor modificări ale structurii inimii.

Cauzele aritmiei

Cauzele apariției aritmiilor sunt diverse. În prezența anumitor factori de risc, unele situații pot declanșa o aritmie. Printre acești factori declanșatori se numără:

• niveluri prea ridicate sau prea scăzute ale glicemiei;
• anumite substanțe, precum cofeina, drogurile și anumite medicamente;
• deshidratarea;
• niveluri scăzute ale electroliților, precum potasiul, magneziul și calciul;
• activitatea fizică;
• stresul emoțional intens, anxietatea și furia;
• Vărsăturile și tusea.

Cunoașterea acestor factori declanșatori este importantă, deoarece evitarea lor poate contribui la prevenirea apariției aritmiei.

Factori de risc

Caracteristici individuale

Înaintarea în vârstă și predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea aritmiilor. Printre factorii de risc se numără și anumite obiceiuri din viața de zi cu zi, precum consumul excesiv de alcool, fumatul și consumul de substanțe narcotice.

Afecțiuni cardiovasculare asociate

Afecțiuni cardiace precum insuficiența cardiacă, infarctul miocardic, cardiomiopatia, hipertensiunea arterială și alte boli cardiovasculare cresc riscul de apariție a aritmiilor. Intervențiile chirurgicale cardiace anterioare reprezintă, de asemenea, un factor de risc.

Persoanele cu malformații cardiace congenitale trebuie, de asemenea, să își monitorizeze ritmul cardiac.

Afecțiuni ale glandei tiroide

Hormonii tiroidieni reglează activitatea inimii. Atât nivelurile prea scăzute, cât și cele prea ridicate ale acestor hormoni pot favoriza apariția aritmiilor.

Apneea de somn

Apneea de somn este o afecțiune în care respirația se întrerupe în timpul somnului. Aceasta poate duce la bradicardie și la un ritm cardiac neregulat.

Aritmia este o afecțiune care poate fi tratată dacă este diagnosticată și tratată la timp. Medicii recomandă monitorizarea regulată a parametrilor sistemului cardiovascular. Utilizarea aparatelor Sendo la domiciliu vă permite să obțineți măsurători pe o perioadă mai lungă, pe care le puteți prezenta medicului dumneavoastră.

Monitorizați-vă ritmul cardiac în mod regulat și responsabil!

_________________________________________________________

Întrebări frecvente:

Este periculoasă aritmia?

• Dacă rămâne netratată, aritmia poate afecta inima, creierul și alte organe.

Este posibil ca aritmia să fie ereditară?

• Da. Aritmiile pot avea o componentă genetică și pot apărea în prezența anumitor factori de risc. Aritmiile complet ereditare, care afectează în special persoanele tinere, sunt rare.

_________________________________________________________

Surse:

• https://www.nhlbi.nih.gov/health/arrhythmias
• https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/heart-disease-abnormal-heart-rhythm
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/symptoms-causes/syc-20350668
• https://medicover-genetics.com/genetics-of-arrhythmias/

Referințe:

1. https://www.nhlbi.nih.gov/health/arrhythmias O aritmie, sau un ritm cardiac neregulat, reprezintă o problemă legată de frecvența sau ritmul bătăilor inimii. Inima poate bate prea repede, prea încet sau într-un ritm neregulat. / Aritmiile care provoacă un ritm cardiac lent, rapid sau neregulat
2. Bradicardia este o frecvență cardiacă în repaus mai mică de 60 de bătăi pe minut. Unele persoane, în special cele tinere sau active din punct de vedere fizic, pot avea în mod normal o frecvență cardiacă mai scăzută. Dacă aveți un ritm cardiac lent, medicul dumneavoastră poate stabili dacă acesta este normal pentru dumneavoastră. Tahicardia este o frecvență cardiacă în repaus mai mare de 100 de bătăi pe minut. De asemenea, puteți avea un ritm cardiac neregulat. O bătaie prematură sau suplimentară apare atunci când semnalul electric care declanșează bătaia inimii apare prea devreme. Acest lucru creează o pauză, urmată de o bătaie mai puternică atunci când inima revine la ritmul său normal. Poate fi resimțită ca și cum inima ar fi „sărit” o bătaie. Acesta este un tip frecvent de aritmie și poate favoriza apariția altor tipuri de aritmii. Aritmii supraventriculare. Acest tip de aritmie își are originea în atrii sau în zona de legătură cu camerele inferioare ale inimii. Aritmii ventriculare Aritmiile ventriculare își au originea în camerele inferioare ale inimii, numite ventricule. Aceste aritmii pot fi foarte periculoase și necesită, de obicei, îngrijiri medicale imediate./

Teste de diagnostic

Electrocardiograma (ECG sau EKG) este cea mai utilizată investigație pentru diagnosticarea aritmiilor. O electrocardiogramă înregistrează activitatea electrică a inimii. Medicul poate efectua o electrocardiogramă și în timpul unui test de efort, care înregistrează activitatea inimii atunci când aceasta este solicitată și bate mai repede. 

Medicul poate recomanda și alte investigații pentru diagnosticarea aritmiilor. Analizele de sânge măsoară nivelul anumitor substanțe din sânge, precum potasiul sau alți electroliți, precum și nivelul hormonilor tiroidieni. 

Metodele de monitorizare pe termen lung includ monitoarele Holter și dispozitivele implantabile de tip loop recorder. Acestea înregistrează ritmul cardiac în timp ce vă desfășurați activitățile obișnuite. Monitoarele Holter înregistrează ritmul cardiac cu ajutorul unui dispozitiv aflat în exteriorul corpului și sunt utilizate, de obicei, pentru perioade mai scurte. În cazul unui loop recorder implantabil, medicul introduce dispozitivul sub piele. Acesta transmite datele către cabinetul medicului. Dispozitivele implantabile de tip loop recorder pot fi utilizate pe perioade mai lungi și îl pot ajuta pe medic să afle cauza palpitațiilor sau a episoadelor de leșin, în special atunci când aceste simptome apar rar. 

Un studiu electrofiziologic (EPS), efectuat de un cardiolog specializat în electrofiziologie, măsoară activitatea electrică a inimii. Medicul introduce un fir subțire printr-un vas de sânge până la inimă. Acesta stimulează electric inima și poate declanșa o aritmie subiacentă dacă aceasta există. Dacă aveți o altă afecțiune care poate crește riscul, un EPS îl poate ajuta pe medic să determine probabilitatea apariției aritmiilor. De asemenea, un EPS îi permite medicului să verifice dacă un anumit tratament, cum ar fi un medicament, poate opri problema de ritm cardiac.

Testul mesei înclinate poate ajuta la identificarea cauzei episoadelor de leșin. Vă întindeți pe o masă care se poate deplasa din poziția culcată în poziția verticală. Schimbarea poziției poate provoca leșinul. Medicul monitorizează simptomele, ritmul cardiac, rezultatele ECG și tensiunea arterială pe durata testului.

Testarea genetică poate verifica dacă aveți un tip de aritmie cauzat de o anumită genă. Această investigație este importantă atunci când una sau mai multe rude apropiate au o aritmie cauzată de aceeași genă sau au suferit un stop cardiac.

Investigațiile imagistice cardiace, precum tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN), pot evalua structura camerelor inimii, pot arăta cât de bine funcționează inima, pot identifica eventuale zone de țesut cicatricial în mușchiul cardiac și, în unele cazuri, pot examina arterele coronare.

Ce poate declanșa aritmiile?

• Dacă aveți factori de risc, anumite situații pot declanșa o aritmie. Printre acestea se numără situațiile care solicită mai mult inima, cresc tensiunea arterială sau determină organismul să elibereze hormoni ai stresului.
  Printre factorii declanșatori se numără: niveluri prea scăzute sau prea ridicate ale glicemiei;
• cofeină, drogurile ilegale și medicamentele care cresc starea de vigilență sau nivelul de energie;
• deshidratarea;
• niveluri scăzute ale electroliților, precum potasiul, magneziul sau calciul;
• activitatea fizică;
• stresul emoțional intens, anxietatea, furia, durerea sau o surpriză bruscă;
• Vărsăturile sau tusea.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre factorii care vă pot declanșa aritmia și despre ce puteți face pentru a o evita.

Aritmiile pot fi tratate cu medicamente sau prin proceduri menite să controleze ritmurile cardiace neregulate. Dacă nu sunt tratate, aritmiile pot afecta inima, creierul sau alte organe. Acest lucru poate duce la un accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau stop cardiac, afecțiuni care pot pune viața în pericol.

3. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/heart-disease-abnormal-heart-rhythm

O aritmie poate fi asimptomatică, ceea ce înseamnă că nu observați niciun simptom. Medicul poate detecta un ritm cardiac neregulat în timpul unui examen medical. Dacă prezentați simptome, acestea pot include:
palpitații (senzația unor bătăi omise, fluturări sau „salturi” ale inimii);

• senzația unor bătăi puternice în piept;
• amețeli sau senzație de leșin;
• leșin;
• dificultăți de respirație;
• durere sau senzație de apăsare în piept;
• slăbiciune sau oboseală (senzație de oboseală accentuată);
• anxietate;
• vedere încețoșată;
• transpirație;
• ritm cardiac rapid;
• ritm cardiac lent.

/Factori de risc pentru aritmie

• Vârsta. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
• Factorii genetici. Riscul poate fi mai mare dacă o rudă apropiată a avut o aritmie. Unele tipuri de boli cardiace pot fi, de asemenea, ereditare.
• Stilul de viață. Consumul de alcool, tutun și droguri recreaționale poate crește riscul.
• Afecțiunile medicale. Hipertensiunea arterială, diabetul, hipoglicemia, obezitatea, apneea de somn, anxietatea, afecțiunile tiroidiene, bolile pulmonare și afecțiunile autoimune se numără printre problemele care pot provoca tulburări ale ritmului cardiac.
• Mediul înconjurător. Factori de mediu, precum poluarea aerului, pot crește probabilitatea apariției unei aritmii.
• Afecțiunile cardiace. Dacă v-ați născut cu o afecțiune cardiacă sau ați avut alte probleme cardiace în trecut, riscul de a dezvolta aritmii este mai mare.
• Tratamentele anterioare pentru afecțiuni cardiace. Riscul de apariție a aritmiei este mai mare dacă ați suferit intervenții chirurgicale sau ați urmat alte tratamente pentru boli cardiace.

4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/symptoms-causes/syc-20350668

Factori de risc
Printre factorii care pot crește riscul de apariție a aritmiilor cardiace se numără:

• Boala coronariană, alte afecțiuni cardiace și intervențiile chirurgicale cardiace anterioare. Îngustarea arterelor coronare, infarctul miocardic, afecțiunile valvulare cardiace, intervențiile chirurgicale cardiace anterioare, insuficiența cardiacă, cardiomiopatia și alte leziuni cardiace reprezintă factori de risc pentru aproape orice tip de aritmie.
• Hipertensiunea arterială. Aceasta crește riscul de apariție a bolii coronariene. De asemenea, poate determina rigidizarea și îngroșarea pereților ventriculului stâng, ceea ce poate modifica modul în care semnalele electrice se propagă prin inimă.
• Afecțiunile cardiace prezente de la naștere. Cunoscute și sub denumirea de malformații cardiace congenitale, unele dintre aceste afecțiuni pot afecta frecvența și ritmul cardiac.
• Afecțiunile tiroidiene. O glandă tiroidă hiperactivă sau hipoactivă poate crește riscul apariției bătăilor neregulate ale inimii.
• Apneea obstructivă de somn. Această afecțiune provoacă pauze în respirație în timpul somnului. Poate duce la încetinirea ritmului cardiac și la apariția unor bătăi neregulate ale inimii, inclusiv fibrilație atrială.
• Dezechilibrul electrolitic. Electroliții din sânge contribuie la inițierea și transmiterea semnalelor electrice în inimă. Potasiul, sodiul, calciul și magneziul sunt exemple de electroliți. Dacă nivelul electroliților din organism este prea scăzut sau prea ridicat, transmiterea semnalelor cardiace poate fi afectată și pot apărea bătăi neregulate ale inimii.
• Anumite medicamente și suplimente. Unele medicamente eliberate pe bază de rețetă și anumite tratamente pentru tuse și răceală pot provoca aritmii.
• Consumul excesiv de alcool. Consumul excesiv de alcool poate afecta transmiterea semnalelor electrice în inimă și poate crește riscul de apariție a fibrilației atriale.
• Consumul de cofeină, nicotină sau droguri ilegale. Stimulentele pot accelera ritmul cardiac și pot favoriza apariția unor aritmii mai grave. Drogurile ilegale, precum amfetaminele și cocaina, pot afecta grav inima. Unele dintre acestea pot provoca moarte subită prin fibrilație ventriculară.

5. https://medicover-genetics.com/genetics-of-arrhythmias/

Sunt aritmiile ereditare? 

Da, aritmiile pot fi ereditare, ceea ce înseamnă că afecțiunea poate fi transmisă de la părinte la copil. Bolile cardiace ereditare au o prevalență de aproximativ 3% în populație. Acestea sunt considerate rare, cu o incidență estimată între 1 la 2.000 și mai puțin de 1 la 10.000 de persoane în populația generală. Cu toate acestea, ele reprezintă o proporție semnificativă dintre cazurile de moarte subită cardiacă la persoanele tinere (cu vârsta sub 35 de ani). Multe dintre aceste decese subite inexplicabile sunt asociate cu mutații genetice ale genelor care codifică canalele ionice sau proteinele lor reglatoare.