Unghiile nu sunt făcute doar ca să avem unde pune oja. O ştiu cel mai bine persoanele care şi le-au pierdut şi care recunosc că viaţa e un pic mai grea fără unghiile de la mâini.
Unghiile, ca şi părul uman, gheare, copitele şi coarnele animalelor, sunt făcute din keratină. Celulele noi se formează în rădăcina unghiei, ascunsă, în mare parte, sub piele. Pe măsură ce cresc celule noi, cele mai „bătrâne” sunt împinse în exterior.
Conform Wikipedia, viteza cu care creşte o unghie depinde de lungimea falangei terminale a degetului respectiv. Aşa se face că, la oameni, unghia degetului arătător creşte mai repede decât cea a degetului mic. De asemenea, unghiile de la mână cresc de patru ori mai repede decât cele de la picior.
Unghia în sine este incolora, transparentă. Noi o vedem rozalie din cauza ţesutului vascularizat de dedesubt. Culoarea se schimbă în anumite condiţii. Când ţi-e frig, unghiile se învineţesc, iar dacă apeşi pe ele se albesc fiindcă opreşti curgerea sângelui prin venele de dedesubt.
Acea semilună pe care o vezi la baza unghiei se numeşte lunulă, este o parte a rădăcinei şi este formată din celule imature. Pe măsură ce cresc, ele se vor deplasa către vârful unghiei şi vor deveni transparente. Forma lunulei, mărimea şi nuanţa ei diferă de la o persoană la alta şi de la un deget la altul. Nu se ştie de ce, lunulele sunt mai mari la degetul mare. Odată cu vârsta ele sunt tot mai mici şi pot să dispară complet.
Cuticulele au şi ele roulul lor. Deşi noi obişnuim să tăiem acel ţesut subţire ce acoperă baza unghiei, el este menit să protejeze rădăcina de impurităţile şi microorganismele care ar putea pătrunde către ea, dar şi să absoarbă un eventual şoc.
Te-ai întrebat vreodată cum se face că unghia stă lipită de deget? Se pare că atât suprafaţa inferioară a acesteia, cât şi vârful degetului au mici ridicături şi „depresiuni” care se potrivesc una în alta ca un puzzle, lipind unghia de deget. De ce există unghiile
Probabil că te-ai obişnuit cu ele şi nu le consideri un avantaj major. Dar dacă ai fi nevoită să trăieşti câteva zile fără unghii ţi-ai da seama că au un scop. Oamenii de ştiinţă nu pot spune cu exactitate de ce avem unghii, însă există mai multe teorii.
Unii spun că unghiile sunt menite să apere pielea de sub ele, care este foarte sensibilă. Într-adevăr, dacă ţi-ai tăiat vreodată unghiile foarte scurt ţi-ai dat seama, cu siguranţă, că pielea care rămâne expusă este sensibilă la orice atingere. Însă, cu timpul, capătă mai multă rezistenţă. Aşa se întâmplă şi la cei care îşi pierd o unghie pentru totdeauna. De aceea, adversarii acestei teorii spun că pielea delicată de sub unghie a apărut ca răspuns la existenţa unghiei, şi nu invers.
O altă teorie, acceptată de majoritatea specialiştilor, spune că unghiiile există pur şi simplu pentru că sunt utile, chiar dacă noi nu mai avem atâta nevoie de ele ca strămoşii noştri.
Folosim unghiile pentru a curăţa fructe, pentru a coji seminţe şi alune, pentru a ne scărpina, pentru a deschide cutii, etc. E drept că noi ne-am descurca şi fără ele, pentru că avem la dispoziţie diverse ustensile precum cuţitul, foarfeca şi multe altele. Dacă am rămâne fără unghii pentru totdeauna probabil că ne-am descurca mai greu un timp dar, până la urmă, ne-am obişnui.
Pentru strămoşii noştri n-ar fi fost la fel de uşor. Când nu existau obiecte ascuţite sau tăioase, unghiile erau foarte importante pentru procurarea alimentelor şi nu numai. Oamenii săpau în pământ, rupeau coaja de pe copaci, se căţărau, se apărau de duşmani, totul cu ajutorul unghiilor de la mâini. Şi cele de la picioare aveau rolul lor, folosind la căţărare.
În afară de oameni, numai maimuţele au unghii, restul mamiferelor fiind dotate cu gheare. Se pare că omul a rămas fără gheare în momentul când membrele superioare au început să fie folosite la activităţi mai delicate, caz în care ghearele ar fi încurcat.