Blestemul comorii de la Cerna Vârf

Cu sute de ani în urmă, tâlharii îşi ascundeau prăzile în peşterile munţilor. Însă, pentru a le proteja, ei au aruncat asupra comorilor blesteme de moarte.
Legenda spune că cei care au încercat să dezgroape aurul şi-au găsit sfârşitul violent, în condiţii misterioase.
Tinerii din Cerna Vârf, aşezare străveche în care se află mai multe comori îngropate, nu cred în asemenea poveşti. Bătrânii, în schimb, îşi aduc aminte şi astăzi ciudatele dispariţii şi decese care au avut loc, de-a lungul timpului, în aceste locuri. „Blestemul loveşte crunt chiar şi-n zilele noastre. El nu-şi va pierde niciodată puterea. Dimpotrivă. Odată cu trecerea anilor, devine mai puternic“, ne povesteşte un sătean în vârstă, nea Paraschiv, pe care l-am întâlnit pe uliţă. Dânsul ne-a poftit apoi în curtea sa pentru a sta la un pahar de vorbă, bucuros că are cui împărtăşi amintirile tinereţii.

Legenda lui Obrenovici

„Legenda acestor locuri este veche de când lumea -îşi deapănă săteanul firul gândurilor. Povestea începe cu câteva sute de ani în urmă, când prinţul sârb Mi-lan Obrenovici a furat tezaurul Serbiei şi l-a adus pe meleagurile româneşti. Atrecut Dunărea împreună cu o parte din armată -80 de cai, 300 de militari şi mai mulţi meşteri zidari -dorind să ascundă cât mai repede comoara furată: aur, perle, diamante şi alte bijuterii, coroana, sabia şi vesela de argint. Îndrumat de nişte haiduci întâlniţi pe cărările de munte, Obreniovici s-a îndreptat către peştera Cerna Vârf, o grotă săpată-n munte, cu multe galerii şi încăperi secrete, brăzdată de un izvor. Plăcându-i foarte mult locul, el şi-a făcut aici tabăra şi, timp de trei ani, a lucrat la pregătirea locului.
Militarii au săpat, au zidit pereţi şi galerii, au deviat cursul izvorului şi au remodelat întreaga peşteră. Aici a fost ascuns tezaurul Serbiei, dar nimeni nu poate şti dacă nu cumva, între timp, a fost furat“, povesteşte nea Paraschiv.

La Morminţi

Legenda mai spune că, după ce toate capcanele au fost instalate, iar grotele zidite, prinţul Obrenovci i-a poftit pe cei trei sute de militari la un ospăţ, pe un platou, deasupra grotei. Fără să fie văzut, el a turnat otravă în toate butoaiele cu băutură, iar militarii au murit în chinuri groaznice. Astfel, Obrenovici s-a asigurat că nimeni în afară de el nu va cunoaşte locul ascunzătorii şi nimeni nu va fura comoara. Locul în care s-a petrecut masacrul poartă de atunci numele de „La Morminţi“. Tezaurul, fiind furat şi ascuns cu preţul vieţii a sute de oameni, a devenit o comoară blestemată care, se spune, i-a ucis pe toţi cei ce au încercat să o dezgroape. După moartea prinţului şi până-n ziua de azi, mulţi căutători de aur au săpat în adâncurile peşterii de la Cerna Vârf. Sătenii spun că veneau pe aceste meleaguri bănăţeni care aveau hărţi ale comorii şi ale locurilor în care erau îngropaţi banii. Cei care au pătruns în peşteră au murit însă în condiţii misterioase: fie s-au înecat în apa acumulată în galerii, fie au fost striviţi de pereţi de piatră sau au căzut în hăuri adânci.

Tragedia de la Ruşti

Nea Paraschiv ne-a istorisit o altă întâmplare pe care a trăit-o chiar el. Oîntâmplare pe care nu o va uita toată viaţa. „Pe atunci eram un flăcău tânăr şi nu dădeam crezare acestor poveşti de speriat copiii. Aşa că, într-o noapte, am plecat cu un prieten de-al meu să căutăm limbile de foc ce se ridică, noaptea, pe locurile unde sunt îngropate comori. Aşa am ajuns în apropierea unei peşteri din zona Ruşti, în satul Buseşti. Privind în întunecimea nopţii, la un moment dat am zărit limbi uriaşe de foc ce se înălţau de la gura peşterii până sus, pe stâncă. Prietenul meu a luat repede o frânghie şi a încercat să se cocoaţe până sus, să ia oala cu bani. Degeaba am încercat să-l opresc. Degeaba i-am spus că va cădea. Nu m-a ascultat. Şi a murit căzând de la acea înălţime“. Paraschiv s-a speriat şi a fugit tot drumul până acasă. De atunci, nu a mai pus niciodată la îndoială blestemul. Nu era o joacă de copii, nici o poveste. Era un adevăr pe care îl simţise pe propria-i piele: îşi pierduse cel mai bun prieten din copilărie.
Foto: Shutterstock