Multe femei se confruntă, fără să știe, cu o tulburare comportamentală ce poartă numele de bovarism. Se simt neîmplinite pe plan afectiv și material lângă bărbatul din viața lor și aleg să ”joace” un rol. Este vorba despre un personaj fictiv pe care și-l construiesc și în pielea căruia le-ar plăcea să intre în realitate. Astfel, vor dezvolta un comportament disimulat, în conformitate cu al celei care le-ar plăcea să fie, fără să realizeze însă că asta le dăunează.Așadar, bovarismul este o formă de refuz al realității, care te împinge să te proiectezi în viața la care aspiri și să ai despre tine impresia că ești altcineva decât ești în realitate.Termenul a fost introdus în circulație de către Jules de Gautier, un eseist și filozof francez, făcând referire la personajul Madame Bovary, al conaționalului său, scriitorul Gustave Flaubert, autorul romanului cu același nume. În carte, Flaubert spune povestea Emmei, o femeie născută într-o fermă dintr-un sătuc din regiunea Normandia care se căsătorește cu un medic de provincie, Charles Bovary, în speranța unei vieți mai bune. Devine doamna Bovary și aspiranta unei condiții superioare celei pe care o avea acasă. Așteptările ei sunt prea mari însă, și Emma cade într-o depresie. Alimentată de poveștile pe care le citea în romanele de dragoste, madame Bovary visează să aibă și ea parte de romantismul și viața boemă a personajelor.Citește și: Cât de bună este cafeaua pentru psihicNefericită, neîmplinită, plictisită, mai ales după ce o aduce pe lume pe Berthe, se îndrăgostețe de Leon, un tânăr student la drept. Este încântată că bărbatul îi apreciază gusturile pentru literatură și muzică, însă realizează faptul că nu poate fi nimic între ei, din cauza statutului ei. Pentru că Emma nu-i răspunde dovezilor de afecțiune, Leon decide să meargă la studii la Paris.Fără obiectul pasiunii ei, Emma cade în depresie și se izolează. În timpul acesta, afaceristul Rodolphe Boulanger, o cunoștință a familiei, sub pretextul că vrea să îi îmbunătățească starea de spirit doamnei Bovary, extrem de abătută după plecarea lui Leon, îi propune soțului ei să o lase să petreacă timpul cu el. Charles nu bănuiește intențiile noului prieten al familiei și este de acord.Citește și: Scapă de nervi cu ajutorul plantelorEmma se lasă cucerită de Boulanger, iar după patru ani în care se vizitează și își trimit scrisori de dragoste, bărbatul îi transmite într-o ultimă epistolă că nu vrea să mai continue povestea de iubire. Leon se întoarce în Rouen, moment în care Emma decide să-i devină amantă. În paralel, începe să cheltuie peste măsură din averea soțului ei, îndatorându-l până la faliment. Se împrumută la fostul ei pretendent, dar și la actualul, dar situația tot nu i se îmbunătățește, fapt ce o împinge pe marginea prăpastiei. Emma înghite arsenic și are parte de o moarte agonizantă.Emma modernă se proiectează într-o poveste în care joacă un rol pe care i-ar plăcea să-l aibă în viața reală. Deși închipuirile Emmei lui Flaubert au fost o consecință a unei alegeri nefericite, în modernism termenul de bovarism are o conotație mai degrabă negativă. Principalele ”simptome” sunt legate de faptul că femeia visează la un alt fel de viață decât cea pe care o duce, însă scenariul făcut de ea este o utopie. Neputința ei de a egala modelul la care aspiră, un alter-ego pus pe cea mai înaltă treaptă a existenței, o face să-și dea seama că și-a ratat menirea. Iar proiecțiile femeii bovarice se pot plasa în diverse direcții: intelectuală, materială sau afectivă. Comportamentul ei este nestatornic, ca încerca să pară cine nu este, își va alege prieteni sau va tria contexte, anturaje, astfel încât să se poată autodepăși în procesul devenirii ei. Nereușita ei o va face să considere că și-a ratat viața și, în cazuri extreme, o va împinge chiar la sinucidere.Foto: 123rf.com